„Nu poate o nație să fie pururea condusă de neadevăr și de corupție”.
Mihai Eminescu
Preambul
Noi, membrii Mișcării pentru Democrație Directă, organizație civică legal înființată, care are drept scop renașterea națională, egali în drepturi, libertăți și obligații, strâns uniți, pentru binele comun, suntem hotărâți să ne asumăm deciziile necesare, în ceea ce privește bunăstarea materială și spirituală a comunității, a țării și a națiunii noastre. Călăuziți de principiile și valorile consacrate universale, valori identificate în toate Tratatele internaționale semnate și de România, orientându-ne după bunele practici europene, vă propunem tuturor acest Program de Țară, planificat a se desfășura pe termen scurt, mediu și lung…
Susținem dezvoltare reală, în plan material și spiritual, a României, o poziție demnă a ei în Uniunea Europeană (UE) și în Tratatul Nord Atlantic (NATO).
Considerăm că România se poate dezvolta doar printr-o schimbare majoră a modului în care este condusă și în care funcționează structurile statului.
Datoria noastră este să facem cele necesare pentru un trai decent și demn în România de astăzi precum și pentru a asigura un viitor mai bun celor care vor veni după noi. Nu avem niciun drept să le amanetăm viitorul.
Acesta este Programul nostru de Țară. El, se adresează, în primul rând, vouă, cetățenilor României. Considerăm că sunteți singurii în măsură să-l aprobați sau să îl respingeți.
*
PROGRAM DE ȚARĂ
Proiect
(acest Program de Țară poate fi îmbunătățit, însă nu vom renunța la niciunul dintre obiective; ele nu sunt negociabile)
*
REFORMA STATULUI
CAPITOLUL I. REFORMA PUTERII LEGISLATIVE.
Elemente directoare
Art. 1. Implementarea în Constituție a principiilor de funcționare a parlamentului unicameral.
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Alegerea Parlamentului se face într-un sistem de vot proporțional, cu scrutin de listă și vot preferențial (opțional), în circumscripție unică.
(3) Poate candida pentru funcția de membru al parlamentului orice persoană care:
(a) a împlinit vârsta de 30 de ani;
(b) îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin lege;
(c) are numai cetățenia română;
(4) Nu poate candida pentru funcția de membru al parlamentului nicio persoană care:
(a) a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni prevăzute în Codul Penal cu o pedeapsă care depășește 2 ani de închisoare;
(b) este magistrat, procuror, membru activ al armatei, membru activ al poliției, membru activ al Serviciilor secrete.
(5) Numărul total al membrilor Parlamentului se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării și nu poate fi mai mare de cel rezultat din aplicarea proporției de un parlamentar la 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
(6) Dacă un membru al Parlamentului devine neeligibil, acesta își pierde calitatea de parlamentar și locul său în Parlament devine vacant.
Puterea Legislativă este reprezentată la nivel local de Consiliile Locale și de Consiliile Regionale.
Reglementarea Puterii Legislative este realizată în Proiectul de lege de revizuire a Constituției „Puterea cetățenilor” în cadrul articolelor numerotate de la 199 la art. 219.
Art. 2. Implementarea în Constituție a principiilor de funcționare ale republicii prezidențiale (inspirate după modelul american).
(1) Președintele României îndeplinește și funcția de Prim-ministru.
(2) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în circumscripție unică. El se prezintă în alegeri împreună cu viitorii miniștri (secretari de stat) care vor prezenta viitorul Program de Guvernare, evident, fiecare făcând referire la domeniul său de activitate. În acest fel, cetățenii vor putea da un vot în cunoștință de cauză pentru viitoarea Putere Executivă a țării, la nivel central.
(3) Poate candida pentru funcția de Președinte al României orice persoană care:
a) a împlinit vârsta de 35 de ani;
b) îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin lege;
c) are numai cetățenia română și locuiește de minimum 4 ani în țară;
(4) Nu poate candida pentru funcția de Președinte al României orice persoană care:
a) a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni prevăzute în Codul Penal cu o pedeapsă care depășește 2 ani de închisoare;
b) este magistrat, procuror, membru activ al armatei, membru activ al poliției, membru activ al Serviciilor secrete.
(5) Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.
(6) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.
(7) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, la trei săptămâni de la primul tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
(8) Președintele României numește miniștri (secretarii de stat).
(9) Administrația prezidențială este alcătuită din 16 departamente:
(a) departamentul Educației, Învățământului;
(b) departamentul Sănătății;
(c) departamentul Economiei;
(d) departamentul de Justiției;
(e) departamentul Mediului;
(f) departamentul Agriculturii;
(g) departamentul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale;
(h) departamentul Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor;
(i) departamentul Muncii și Protecției Sociale;
(j) departamentul Afacerilor Interne;
(k) departamentul Afacerilor Externe;
(l) departamentul Apărării Naționale;
(m) departamentul Culturii;
(n) departamentul Cercetării;
(o) departamentul Turismului;
(p) departamentul Sportului.
(10) Departamentele se organizează și funcționează, potrivit legii, în subordinea Președintelui României.
(11) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Departamentelor, dacă legea le recunoaște această competență.
Puterea Executivă este reglementată la nivel local pe principiul subsidiarității și este reprezentată de Primari și Guvernatori.
Reglementarea Puterii Executive în plan central este realizată în Proiectul de lege de revizuire a Constituției „Puterea cetățenilor” în cadrul articolelor numerotate de la 168 la art. 198.
Reglementarea Puterii Executive în plan local este realizată în Proiectul de lege de revizuire a Constituției „Puterea cetățenilor” în cadrul articolelor numerotate de la 199 la art. 220.
Art. 3. Propunem o nouă formă de organizare și funcționare a Justiției, bazate pe coordonate principale:
(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.
(2) Justiția este unică, imparțială şi egală pentru toți.
(3) Judecătorii sunt independenți şi se supun numai legii.
(4) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.
(5) Judecătorii sunt inamovibili, în condițiile legii.
(6) Funcția de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată.
(7) Promovarea judecătorilor se face, în mod exclusiv, pe bază de competență, experiență și performanță, conform legii organice.
(8) Angajarea, salariile, pensionarea și pensiile judecătorilor sunt reglementate conform practicilor existente în statele Uniunii Europene.
(9) Administrarea actului de justiție se face întotdeauna independent de puterea executivă. Normele în această materie se stabilesc prin lege.
(10) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, judecătorii au ca unic temei legea.
(11) Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.
(12) În activitatea judiciară, Ministerul Public are rol activ, reprezintă interesele generale ale societății şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertățile cetățenilor.
(13) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.
(14) Angajarea, salariul, pensionarea, pensia procurorilor sunt reglementate conform practicilor existente în statele Uniunii Europene.
(15) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței Justiției. Este alcătuit din 9 membri, din care 7 judecători, ministrul Justiției și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(16) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor, în condițiile legii.
(17) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției.
(18) Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre cei mai vechi membri ordinari ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ținând cont de vechimea în serviciu). Pentru fiecare membru sunt aleși, după același principiu, doi supleanți.
(19) Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.
(20) Normele de funcționare ale Curții Constituționale se stabilesc prin lege organică.
Justiția este reglementată în proiectul de revizuire a Constituției „Puterea cetățenilor” de la art.221 la art.237.
Art. 4. Reforma electorală. MPDD susține promovarea unei noi legi electorale unitare, în care să se regăsească toate reglementările referitoare la toate tipurile de alegeri și care să cuprindă în esență:
(1) Adoptarea unei noi legi de organizare și finanțare a partidelor politice și a organizațiilor non-guvernamentale cu scop politic.
(2) Rezolvarea problemei indemnizațiilor partidelor politice, în conformitate cu practicile din UE.
(3) În campania electorală, toate partidele participante beneficiază de timpi de antenă egali.
(4) Eliminarea pragului electoral, pentru minimum două legislaturi.
(5) Reducerea la 20 000 a numărului de semnături necesare participării în alegerile generale pentru partide și la 10 000 pentru candidații independenți.
(6) Reglementări privind votul prin corespondență, securizat după cele mai înalte standarde cunoscute în domeniu, pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate.
(7) Alegerea în două tururi de scrutin a primarilor și președinților de consilii regionale (județene).
(8) Criteriile generale de eligibilitate pentru candidații în alegeri dar și pentru numirile în administrația publică centrală sau locală, stabilite în proiectul de lege de revizuire a Constituției elaborat de MPDD, sunt:
„Nu pot candida pentru funcțiile de Președinte, Vicepreședinte al României, președinte al consiliului regional, primar, parlamentar, membru al consiliului regional sau local și nu pot fi nominalizați pentru a îndeplini funcții în cadrul Administrației Prezidențiale, în administrațiile regionale și locale, cetățenii condamnați definitiv pentru infracțiuni prevăzute în Codul Penal cu o pedeapsă care depășește 2 ani de închisoare.
*
CAPITOLUL IV. DEMOCRAȚIA DIRECTĂ – PARTICIPATIVĂ
Art. 5. Implementarea în Constituție a principiilor democrației directe – participative (inspirate din modelul elvețian care, împreună cu principiile de esență ale democrației reprezentative, vor asigura cadrul legal optim pentru organizarea și funcționarea unui nou sistem democratic în România.
(1) Cetățenii cu drept de vot vor putea constitui „comitete de inițiativă” și vor putea acționa în următoarele direcții:
(a) revizuirea Constituției;
(b) demiterea președintelui;
(c) dizolvarea parlamentului;
(d) aderarea la organizații de securitate colectivă sau organizații internaționale;
(e) retragerea din organizații de securitate colectivă sau organizații internaționale;
(f) promovarea de legi;
(g) respingerea unor Hotărâri ale parlamentului;
(h) respingerea legilor adoptate de parlament;
(i) respingerea actelor juridice încheiate de Puterea Executivă, acte care vizează bunuri proprietate publică;
(j) demiterea primarului sau a președintelui consiliului regional (județean);
(k) dizolvarea consiliului local sau regional (județean);
(l) promovarea proiectelor de Hotărâri ale consiliilor locale sau regionale;
(m) respingerea Hotărârilor consiliilor locale sau regionale (județene);
(2) Exprimarea prin referendum național a suveranității cetățenilor se va putea exercita, în mod obligatoriu, la solicitarea a 300.000 de cetățeni cu drept de vot, în cazul declanșării unor inițiative cetățenești care au ca temă:
(a) revizuirea parțială sau totală a Constituției;
(b) demiterea Președintelui României;
(c) dizolvarea parlamentului;
(d) aderarea la sisteme de securitate colectivă sau la organizații internaționale;
(e) retragerea din sisteme de securitate colectivă sau din organizații internaționale.
*
CAPITOLUL IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Art.6. Reforma Administrației Publice Locale
(1) Propunem reducerea la 20 a numărului de regiuni de dezvoltare prin fuziunea unor județe învecinate astfel:
(a) Arad – Timișoara;
(b) Caraș-Severin – Hunedoara;
(c) Bihor – Sălaj;
(d) Satu Mare – Maramureș;
(e) Cluj – Bistrița Năsăud;
(f) Suceava – Botoșani;
(g) Neamț – Iași;
(h) Bacău – Vaslui;
(i) Vrancea – Galați;
(j) Buzău – Brăila;
(k) Constanța – Tulcea;
(l) Ialomița – Călărași;
(m) București – Giurgiu
(n) Argeș – Teleorman;
(o) Dâmbovița – Prahova;
(p) Mehedinți – Dolj – Olt;
(q) Gorj – Vâlcea;
(r) Alba – Sibiu;
(s) Mureș – Harghita;
(t) Brașov – Covasna.
(2) Descentralizarea financiară, prin acordarea autonomiei locale și regionale pe criterii strict administrativ-financiare.
Art. 7. Reforma economiei naționale.
Infrastructura, agricultura, industria alimentară, industria extractivă, prelucrarea materiilor prime, industria IT, industria energetică, transporturile, turismul, legiferate la standarde europene, respectând regulile unui mediu sănătos, sunt priorități pe care se poate sprijini o dezvoltare economică durabilă și sustenabilă, astfel încât aceasta să poată asigura, în mod eficient și constant, un nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării. Susținem, în această direcție, realizarea următoarelor obiective generale:
(1) Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.
(2) Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu modele economice practicate în statele dezvoltate ale UE.
(3) Depolitizarea funcțiilor de conducere în zona economică patronată de stat.
(4) Numirea directorilor companiilor cu capital majoritar de stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea integrității, competenței și a criteriilor de performanță.
(5) Diminuarea treptată a împrumuturilor externe. În final, stoparea și achitarea calculată, echilibrată, a acestora.
(6) Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru o dezvoltare puternică a economiei naționale autohtone: agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile și turismul.
Art. 7.1. Agricultura
(1) Transformarea treptată a agriculturii românești într-o agricultură ecologică.
(2) Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, la maximum 200 de hectare de teren agricol.
(3) Refacerea infrastructurii necesară desfășurării în condiții optime a activităților în agricultură.
(4) Susținerea gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.
(5) Reducerea exportului de produse agricole neprelucrate, care trebuie să se limiteze la surplusul de producție.
(6) Procesarea materiei prime agricole în România.
(7) Sprijinirea dezvoltării, exploatării și valorificării culturilor agricole energetice.
(8) Sprijinirea tuturor producătorilor de materii prime agricole în înființarea de companii sau asociații de mici producători, cooperative pe model american, pentru distribuirea produselor proprii.
Art. 7.2. Industria alimentară
(1) Procesarea produselor agricole, dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.
(2) Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.
(3) Sprijinirea producătorilor de alimente pentru distribuirea produselor proprii, intern și extern.
Art. 7.3. Industria extractivă
(1) Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea unora dintre ele, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar, sau dacă se descoperă faptul că există clauze contractuale secrete, incompatibile cu legislația românească.
(2) Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.
(3) Readucerea exportului de materii prime.
Art. 7.4. Industria IT
(1) Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului din domeniul IT.
(2) Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.
(3) Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor IT.
(4) Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o universitate pentru minimum trei ani, pe model francez.
(5) Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT.
(6) Susținerea companiilor care inovează. Dacă de exemplu o companie depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.
Art. 7.5. Industria energetică
(1) Recuperarea de către stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
(2) Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
(3) Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.
Art. 7.6. Transporturile
(1) Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapidă a rețelei de autostrăzi, pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.
(2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.
Art. 7.7. Turismul
(1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, conform posibilităților extraordinare pe care le oferă relieful românesc, un turism care să se situeze, din perspectiva calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene..
Art. 7.8. Economia distributivă
(1) În momentul în care România va avea excedent bugetar și se va putea constitui un Fond Național de Investiții, considerăm necesară introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a patru drepturi fundamentale ale omului, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, de a se încălzi, de a se spăla și de a se hrănii.
Art. 7.9. Reforma fiscală
(1) Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
(2) Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.
(3) Introducerea declarației anuale de venit.
(4) Elaborarea unei noi legi în domeniu fiscal prin care, printre alele, să se stabilească:
(a) procedurile necesare justificării tuturor averilor acumulate în România;
(b) dacă s-a efectuat sau nu plata impozitului aferent datorat statului pentru averea acumulată;
(c) modalitățile de confiscare a averilor sau valorilor care nu pot fi justificate;
(d) modalitățile de recuperare a impozitelor aferente averii acumulate, în condițiile în care se constată o eludare parțială sau totală a acestei plăți legale.
(5) Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.
(6) Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.
(7) Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil. O taxă este justificată doar dacă
(8) venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.
(9) Digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.
(10) Stabilirea prin lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local, regional și național.
(11) Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale de către primăria locală.
(12) Virarea către structura regională și națională a cotei stabilite prin lege.
(13) Analiza, împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, a posibilității înlocuirii impozitului pe profit cu un impozit pe venit de 10% (sau o altă cotă) în cotă unică pentru toți contribuabilii de pe teritoriul României.
Art. 7.10. Reforma bancară
(1) Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.
(2) Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.
(3) Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.
*
CAPITOLUL IV. STRATEGIA ECHITĂȚII ȘI DREPTĂȚII SOCIALE
Art. 8. Reforma Muncii și a Protecției Sociale.
Pensionarea
(1) Propunem reglementarea pensiile din România, după următoarele coordonate directoare:
(a) pilonul I de pensii, sau pensia de stat, va furniza o pensie publică de bază, universală, de care vor beneficia integral toți cetățenii români care au avut rezidența în țară toată viața și parțial, procentual, cei care nu au avut-o. Vârsta la care seniorii vor primi această pensie va fi 65 de ani. Ea, va fi asigurată din contribuțiile celor activi și la nevoie din bugetul de Stat;
(b) pilonul II de pensii, sau pensie ocupațională, va asigura o pensie suplimentară, care va fi oferită de angajatori angajaților lor. Pensia ocupațională va fi reglementată prin acorduri colective de muncă între angajatori și organizațiile angajaților, sau prin fonduri de pensii industriale. Pensia ocupațională va fi finanțată atât de angajatori, cât și de angajați, contribuțiile fiind retrase din salariile angajaților. Suma pensiei ocupaționale pe care o va primi un pensionar va depinde de salariul lui în perioada activă și de numărul de ani în care a lucrat pentru angajatorul său. Pensia ocupațională va oferi, în general, un venit de pensie mai mare decât pensia de stat, și va fi, de asemenea, ajustată pentru inflație;
(c) pilonul III de pensii, asigură o pensie voluntară pe care indivizii o vor putea obține singuri. Pensia privată poate fi fie o pensie individuală, fie o pensie de grup. O pensie individuală este o pensie obținută de un individ, în timp ce o pensie de grup este o pensie obținută de un grup de persoane, de exemplu, angajații unei companii. Suma de pensie privată pe care o va primi un pensionar va depinde de suma contribuțiilor pe care le-a făcut și de randamentele investițiilor din acele contribuții;
(d) reglementarea pensiilor speciale să se facă după modelul existent în celelalte state ale Uniunii Europene. Toate celelalte pensiilor speciale, care nu se regăsesc în practica statelor UE vor fi desființate și celor în cauză li se vor recalcula pensiile pe baza contributivității.
(e) pensiile militarilor să fie reglementate după modelul existent în celelalte țări din NATO.
Salarizarea
(2) Propunem elaborarea unei legi a salarizării unitare a bugetarilor, care să urmărească următoarele coordonate:
(a) stabilirea unui raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare venit minim net existent în România, în zona de activitate a statului. Acest raport nu trebuie să fie mai mare de ¼;
(b) eliminarea sporurilor și preluarea unei grile de salarizare pentru toată zona bugetară, din unul dintre statele Uniunii Europene, care respectă aceste proporții și care a rezolvat, în mod echitabil, problema salarizării;
(c) stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim național, care ar trebui să se facă, așa după cum se face în statele membre ale Uniunii Europene, în funcție de un indicator economic general acceptat: procentul din PIB încasat la bugetul de stat;
(d) drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, să fie stabilite prin preluarea unui cod al muncii considerat a fi cel mai bun la nivelul Uniunii Europene, după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sfânt.
*
CAPITOLUL V. STRATEGIA DE ÎNTĂRIRE A SĂNĂTĂȚII NAȚIONALE
Art. 9. Reforma Sănătății naționale.
Sănătatea oricărui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art. 4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește sistemul de sănătate națională. Prin urmare, susținem reforma acestuia printre prioritățile sale, și cerem:
(1) Depolitizarea sistemului de sănătate.
(2) Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic, conform cutumelor Uniunii Europene.
(3) Susținerea cercetării autohtone în domeniu.
(4) Promovarea prevenției medicale („este mai ușor să previi decât să tratezi”).
(5) Promovarea intensivă, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.
(6) Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.
(7) Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin demolarea efectivă, rând pe rând, a spitalelor, policlinicilor vechi și construirea în locul acestora, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare, după cele mai înalte standarde mondiale.
(8) Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național, a patrimoniului din sistemul de sănătate.
(9) Stabilirea unor măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.
(10) Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.
(11) Transparență maximă în managementul spitalelor.
(12) Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată, tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.
(13) Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.
(14) Interzicerea, prin lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organisme abilitate internațional, care au stabilit în mod clar calitatea acestora.
*
CAPITOLUL VI. STRATEGIA DE EDUCAȚIE NAȚIONALĂ
Art. 10. Reforma Educației.
(1) Susținem implementarea în toate structurile învățământului românesc a unor principii care să exprime valori umane consacrate, precum sunt: iubirea de aproape, de țară, de națiune, adevărul, dreptatea, libertatea, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, promovarea nonviolenței, protejarea naturii și nu în ultimul rând, voința de-a face bine.
(2) Reforma în educație trebuie să înceapă cu cadrele didactice. Este necesară formarea și actualizarea stilului de predare în așa fel încât acesta să cultive autonomia intelectuală, morală și profesională, a elevilor și studenților, prin definirea unor standarde de calitate relevante.
(3) Educația este bine să fie centrată pe două direcții esențiale:
(a) pregătirea pentru calitatea de cetățean;
(b) pregătirea profesională.
(4) Susținem adoptarea unei noi legi a educației (inspirată din modelul finlandez), cu obiective concrete din care să nu lipsească măsuri precum:
(a) stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementărilor pentru acreditare, atât la nivel preuniversitar cât și universitar;
(b) clasificarea universităților în funcție de performanța academică;
(c) concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe universitățile performante;
(d) reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la cele mai înalte standarde;
(e) alinierea programei educaționale cu cele mai înalte standarde europene (vezi modelul finlandez);
(f) reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală;
(g) eliminarea treptată a învățării mecanice;
(h) în primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe;
(i) trecerea sistemului de educație, din perspectiva administrativă, financiară, în responsabilitatea administrațiilor publice locale sau regionale (județene);
(j) consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară;
(k) asigurarea unui echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare;
(l) introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți;
(m) evaluarea periodică, regulată, a cadrelor didactice (vezi practica finlandeză);
(n) mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ;
(o) acceptarea în învățământul gimnazial și liceal a persoanelor cu studii superioare, în specialități apropiate de domeniul în care ele ar putea preda, în calitate de cadre didactice calificate.
*
CAPITOLUL VII. STRATEGIA DE APĂRARE ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ
Art. 11. Reforma Apărării și Securității Naționale.
Armata
(1) Țara trebuie să aibă o armată de profesioniști, puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.
(2) Mărirea contingentului de profesioniști la 90 000 de luptători în primii 4 ani, iar până în anul 2030 la minimum 120 000.
(3) Adoptarea unui sistem coerent de selecție, pregătire și evoluție în carieră a rezerviștilor voluntari.
(4) Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea în producție a muniției standard NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.
(5) Armata română trebuie să fie capabilă să recruteze, în caz de necesitate, minimum 360 000 de rezerviști pregătiți de luptă și cu o dotare standard NATO asigurată.
(6) Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.
(7) Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.
(8) Adoptarea unor noi legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu standardele practicate în statele NATO.
Poliția
(1) Șefii de departamente și ceilalți membri din conducerea poliției trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de integritate, competență, experiență, rezultate, moralitate.
(2) Regândirea structurii organizatorice a poliției române după standardele europene.
(3) Ridicarea gradului de pregătire tehnică, profesională, a tuturor polițiștilor români.
(4) Ridicarea gradului de pregătire fizică a polițiștilor și dotarea lor la cele mai înalte standarde europene.
(5) Desființarea jandarmeriei și preluarea efectivelor acesteia de către M.Ap.N. și M.A.I.
(6) Reglementarea salariilor din domeniu în concordanță cu normele existente în celelalte state europene și cu realitățile din România.
Serviciile secrete
(1) Adoptarea unor legislați care vizează activitatea acestora: legea privind activitatea de informații si contrainformații, legile de organizare si funcționare a SRI si SIE, legea privind statutul profesional si de carieră al ofițerilor de informații.
(2) Compatibilizarea legislației din domeniu cu cea existentă în statele UE avansate în ceea ce privește aceste domeniu.
(3) Crearea unei agenții de informații antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene. protejarea, atunci când va fi cazul, a cetățenilor romani aflați in spațiul Uniunii Europene.
*
Mișcarea pentru Democrație Directă își propune să producă marea schimbare atât de necesară României, prin declanșarea unei revoluții pașnice, unei „revoluții de catifea”, după modelul celor care au avut loc în statele care au aparținut lagărului comunist, folosind, în acest scop, toate mijloacele legale, constituționale.
Însă, pentru asta, este nevoie de implicarea masivă a cetățenilor în susținerea proiectului „Puterea cetățenilor”, precum și a vârfului său de lance, „Proclamația Renașterii”.
România nu mai are timp de filosofii. Nu mai poate rezista mult în actuala conjunctură politică, nu mai poate rezista în chingile structurilor de tip mafiot care controlează, în acest moment, toate instituțiile sale, fără excepție.