Un articol de Mirel Curea 18 iunie 2022
În urmă cu mai puțin de o lună, în Camera Deputaților a fost votată Legea avertizorilor de integritate. Pentru că Legea a fost trecută cu modificări importante, a ieșit cu scandal. Fostul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și USR și-au manifestat în fel și chip nemulțumirea că avertizorul, adică turnătorul, nu se va bucura de anonimat și de imunitate absolută în urma acuzațiilor pe care le poate aduce oricui, din orice motive l-ar mâna.
Imediat după adoptarea în Parlament a Legii avertizorilor de integritate, Laura Kovesi a ieșit cu un comunicat în care își amenința țara cu „o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate”.
În comunicatul pe care l-a dat publicității, fosta asociată a generalului Florian Coldea din fruntea „Gestapoului” SRI-DNA, își exprima temerea potrivit căreia „aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE”.
Faptul că avertizorilor de integritate nu li se asigură un statut similar informatorilor Securității, adică unul care să le pună la adăpost identitatea și care să nu ia în discuție buna-credință a turnătoriilor comise, nu a pus-o în mișcare doar pe actuala șefă a Parchetului European, ci întreaga gașcă consacrată, alcătuită din mulțimea useristă, reunită cu cea a deontologilor. USR a sesizat Curtea Constituțională a României, cu privire la Lege, motivând că „slăbește considerabil protecția persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituțiile publice și ridică obstacole considerabile în obținerea fondurilor din PNRR”. CCR a respins în unanimitate pretenția useristă. Deontologii au reacționat cum știu ei mai bine: au făcut spume bleumarin-argintii, în culorile petlițelor purtate de subofițerii SRI. Ce-i mână pe toți ăștia? Să-i luăm pe rând!
Cu deontologii explicația este simplă: Au cooperat din capul locului, de la începuturile primului mandat al lui Traian Băsescu, cu Poliția Politică. Încă de la nașterea ei, au știut că români nevinovați sunt hăituiți și vânați precum sălbăticiunile de către braconierii SRI-DNA și au aplaudat. Mai mult, au încurajat vânătoarea de oameni, i-au făcut apologia publică și și-au făcut crez profesional din trecerea vieții unor semeni de-ai lor prin mașina de tocat a Statului Paralel. Nu se mai pot dezice, au rămas agățați, încazarmați și încolonați. Nici nu-i duce capul la mai mult, dar nici sufletul.
Cu Kovesi, iar este cam clar. Altceva nu știe. Anchetele pe care le-a coordonat ani la rând, în calitate de șefă a DNA, nu se bazau pe activitatea clasică a procurorului, aceea de a strânge probe valide, în măsură să-i susțină „dincolo de orice îndoială” acuzațiile în fața judecătorului, ci pe denunțuri smulse prin șantaj, pe notele urechiste și pe indicațiile SRI, pe documente falsificate, pe interceptări trucate, într-un cuvânt, pe vopsit dosare. În condițiile în care Aripa SRI a Binomului SRI-DNA a fost scoasă în afara legii de către Curtea Constituțională a României, procurorilor Statului Paralel nu le mai rămânea decât să muncească „pe bune”. Dar ei nu știu asta, iar Statul Paralel are nevoie în continuare de eliminat adversari cu ajutorul dosarelor vopsite. Cu cine să le mai vopsească procurorii, din moment ce au fost lăsați fără complicitatea securiștilor lui Coldea? Păi, cum cu cine? Cu avertizorii! Dar ca să fie eficientă substituirea, avertizorilor ăștia trebuia să li se asigure un statul aparte, unul deplin asigurator. Turnătorul ca să prindă aripi, ca să-și nenorocească liniștit semenul, trebuie să fie sigur că nu va răspunde pentru nemernicie.
Cu USR, din nou, nu este complicat defel. Este un partid inventat de generalul SRI, Florian Coldea, astăzi autonom doar aparent, de fapt manevrat prin intermediul clonelor generalului plantate în Sistem. De unde știu? Păi, din acțiunile partidului, despre care am tot scris. Să revedem câteva!
Recent, în urmă cu doar câteva luni, în data de 8 martie, în numele a 30 de deputați și senatori USR, Stelian Ion, fostul ministru USR-ist al Justiției, a înaintat Camerei Deputaților o propunere legislativa halucinantă. Una, care țintea modificarea „Statutul magistraților”, în sensul în care nesocotirea unei decizii a Curții Constituționale să nu mai constituie motiv de sancțiune disciplinară. Principalul argument în sprijinul inițiativei era constituit de teza USR-istă a „Supremației dreptului european asupra Constituției României”. O asemenea „supremație” nu exista decât în capul lui Stelian Ion, semnatarul „expunerii de motive”, în numele USR și asumată de tot activul de partid din Parlement. Argumentul lor, acela potrivit căruia „atunci când sesizează un conflict între o normă națională și o normă UE, judecătorul național este obligat să respecte jurisprudența CCR și să aplice norma națională, sub sancțiunea răspunderii disciplinare, deși prin aplicarea principiului supremației dreptului unional ar trebui să se aplice norma din dreptul Uniunii Europene”, este unul de absolută ignoranță constituțională, dacă nu chiar de rea-credință. Din fericire pentru Statul de Drept, de scelerata inițiativă s-a ales praful la vot. Altminteri, magistrații, judecătorii și procurorii, ar fi fost scoși de sub imperativul respectării Constituției României, care ar fi fost călcată în picioare de la primul ei articol, cel care stabilește că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Minți bolnave, sau confiscate de interese străine? Ambele, aș răspunde eu.
Să mergem însă la un alt moment, cel mai edificator: plecarea USR de la guvernare, moment care a salvat țara de la renașterea Poliției Politice de tip Coldea-Kovesi. Practic, de o lovitură de stat.
Așa cum arătam la momentul cu pricina, cel mai important eveniment politic al anului 2021 a fost, fără îndoială, scoaterea USR de la guvernare. Nu, nu lupta pentru șefia PNL a fost în vârful topului, pentru simplul motiv că ea a fost doar un episod subsumat trimiterii pe la casele și unitățile lor militare a miniștrilor tefeliști. S-a petrecut cu o clipă înainte de a fi pus mâna pe putere într-o măsură care le-ar fi permis declanșarea unui alt prăpăd, după acela în care Gruparea de Criminalitate Organizată „Coldea-Kovesi” a ținut sub teroare tot ceea ce considera ea că stă în calea Statului Paralel: indezirabilii din lumea politică, a oamenilor de afaceri, doar cei români, și a patronilor media, tot români, desigur.
Miercuri, 1 septembrie, 2021, Florin Cîțu, pe atunci încă premier, anunța demiterea lui Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției. Imediat după demiterea sa din funcția de ministru al Justiției, la doar o zi, joi, 2 septembrie, Stelian Ion, precum chelul, și-a pus mâna în cap, atunci când a arătat care a fost „miza nevăzută” a îndepărtării sale, petrecută scurt și fără clipire: „Povestea are și un substrat nevăzut, legat de procedura de numire a procurorilor de rang înalt aflată în derulare. Aceasta este miza nevăzută. Trebuia să fiu demis cu orice preț.” Caracterul „cu orice preț” al demiterii sale era așadar dat de faptul Stelian Ion începuse procedura de selecție a procurorilor șefi la DIICOT și DNA fără o consultare prealabilă cu președintele Klaus Iohannis, caz în care președintele s-ar fi putut trezi cu niște șefi de parchete din categoria procurorilor #rezist, din zona de formare și influență soroșisto-oengistă, adică și mai clar decât atât, din familia celor cu Coldea și Kovesi în suflet și minte, cu toate consecințele practice care puteau decurge de aici. Una dintre ele, revenirea la vremurile în care Justiția ajunsese toporul de retezat capete din mâinile Statului Paralel. Ce ar fi însemnat asta ? Ar fi însemnat declanșarea procedurii de suspendare a președintelui, cu asigurarea interimatului de către USR-ista Anca Dragu, președintele de atunci al Senatului, arestarea lui Carmen Iohannis și apoi, punea sub acuzare a celor doi soți Iohannis. Sprijinul parlamentar ar fi fost asigurat de USR, AUR, UDMR și PNL, atâția câți parlamentari liberali s-ar fi lăsat convinși de Ludovic Orban, președinte de atunci al Camerei Deputaților, și de ceilalți acoliți ai generalilor Florian Coldea și Virgil Ardelean. Fără doar și poate, o majoritate.
Ei bine, acest plan, de puțin eșuat, a devenit limpede abia în momentul în care Stelian Ion a înaintat lista cu candidații la funcții de conducere din Parchetul General, DIICOT și DNA. Urma ca președintele Klaus Iohannis să nu aibă încotro, să semneze decretul prezidențial și să-l trimită la Monitorul Oficial, fără să fi avut niciun cuvânt de spus. Avertizat serios, cu probe și argumente concludente, președintele a găsit cuvântul de spus. L-a trimis pe tușă pe înaintașul Stelian Ion, înainte ca „Echipa Coldea” să marcheze decisiv. Trimiterea în rezervă a lui Stelian Ion a fost urmată imediat de intrarea în priză a corul armatei regulate a plutonierilor de presă, a deontologilor progresiști ai Statului Paralel, a maiștrilor suflători în alămurile fanfarei militare dirijate de neîmpăcatul rezervist, generalul Florian Coldea. Nu a lipsit niciunul de la apel. Toți au interpretat aceeași partitură: Iohannis este un iresponsabil care ar trebui suspendat, demis și inculpat. Adică, exact ceea ce tocmai eșuase.
Concluzia? Pericolul pe care USR îl prezintă pentru România nu constă nici în ideologia scălâmbă pe care o propăvăduie, nici în precaritatea cultural-intelectuală de care mai toți liderii partidului suferă, nici în viteza amețitoare cu care plimbă banii de la bugetele de stat spre ONG-urile controlate de ei, ci faptul că prestația lor în Cetate este una de tip securistic, împotriva principiilor democratice, a drepturilor și libertăților constituționale. Cine are chef să (se) mintă cu privire la faptul că USR este un partid civil, nu are decât să o facă. Vestea proastă pentru useriști, cât și pentru comandanții lor, este că nu toată lumea e tâmpită sau doar lipsită de informații și de capacitatea de a le pune cap la cap.
Sursa: Evenimentul Zilei: https://evz.ro/umbra-lui-coldea-la-usr-povestea-unei-tentative-de-lovitura-de-stat.html