Puterea cetățenilor. Parlamentul unicameral sau Senatul

Cetățenii României au votat  la referendumul din anul 2009 pentru parlament unicameral.

Însă, voința lor nu a fost pusă în aplicare de parlamentarii de atunci dar nici de cei care au urmat.

Avem nevoie de un legislativ mai redus ca număr de membri, mai competent și mai puțin consumator de resurse bugetare. De aceea considerăm că un parlament format din maximum 200 de membri, competenți, verticali, va fi mult mai util României decât cel de până acum.

Mai mult, o singură Cameră înseamnă și un proces legislativ mai rapid și mai eficient.

Doar apelul unora la tradiția bicamerală a parlamentului românesc, nu poate constitui un argument pentru menținerea bicameralismului în România.

Mișcarea pentru Democrație directă a elaborat proiectul de Lege de revizuire a Constituției necesar implementării principiilor de funcționare a parlamentului unicameral în Legea Fundamentală, proiect intitulat „Puterea cetățenilor. Parlamentul unicameral”.  Vi-l propunem spre aprobare la referendum național. El reglementează următoarele aspecte generale:

1. Se schimbă numele legislativului românesc din Parlament în Senat.

1. Senatul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.

2. Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

4. Poate candida pentru funcția de membru al Senatului orice persoană care a împlinit vârsta de 33 de ani; îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin lege; are numai cetățenia română.

5. Nu poate candida pentru funcția de senator nicio persoană care a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni prevăzute în Codul Penal cu o pedeapsă care depășește 2 ani de închisoare; este magistrat, procuror, membru activ al armatei, membru activ al poliției, membru activ al Serviciilor secrete.

1. Numărul total al membrilor Senatului rezultă din aplicarea normei de reprezentare de un senator la 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

2. Senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul exercitării mandatului.

3. În ceea ce privește imunitatea senatorilor se aplică prevederile legale privind măsurile de reținere, arestare sau detenție a lor numai în situația în care își mărturisesc vinovăția sau sunt prinși în flagrant, ori pedeapsa minimă pentru infracțiunea de care sunt acuzați depășește 2 ani de închisoare.

9. După consultarea președintelui Senatului şi a liderilor grupurilor senatoriale Președintele României poate să dizolve Senatul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

10. 500.000 de cetățeni cu drept de vot, în baza listelor de semnături depuse la Senat, pot solicita dizolvarea acestuia. În acest caz, referendumul național de aprobare a dizolvării Senatului se organizează de către Guvern, în cel mul 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, a deciziei Curții Constituționale de validare a inițiativei cetățenești, conform procedurilor prevăzute în cazul inițiativei cetățenești de revizuire a constituției.

„Pentru ca  răul să triumfe este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”.

Fii om bun și implică-te!

Vino cu noi!

România, înainte de toate!

*

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 CAMERA DEPUTAŢILOR                                                          SENATUL

Lege

pentru revizuirea Constituției României Parlamentul României adoptă prezenta Lege

Art. I
Articolul 11 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 11
Art. 11. Dreptul internațional și dreptul intern
(1) Statul român respectă dreptul internațional.
(2) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile care-i revin din Tratatele la care este parte.
(3) Prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de Dispozițiile contrare din legile interne.
(4) Președintele României face publice și transmite Senatului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene.
(5) În cazul în care un Tratat, la care România urmează să devină parte, cuprinde Dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției.
(6) Tratatele adoptate de Senat, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Art. II
Articolul 37 alineat (2) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 37. Dreptul de a fi ales
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat, sau în organele administrației publice locale, şi vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcția de Președinte al României.

Art. III
Articolul 60 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 60. Raportul în fața Senatului
Avocatul Poporului prezintă Senatului rapoarte, anual sau la cererea acestuia. Rapoartele pot conține recomandări privind legislația sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăților cetățenilor.

Art. IV
Articolul 61 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 61. Rolul și structura
(1) Senatul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a țării.

Art. V
Articolul 62 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 62. Alegerea Senatului
(1) Senatul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Poate candida pentru funcția de membru al Senatului orice persoană care:
a) a împlinit vârsta de 33 de ani;
b) îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin lege;
c) are numai cetățenia română;
(3) Nu poate candida pentru funcția de membru al Senatului nicio persoană care:
a) a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni prevăzute în Codul Penal cu o pedeapsă care depășește 2 ani de închisoare;
b) este magistrat, procuror, membru activ al armatei, membru activ al poliției, membru activ al Serviciilor secrete.
(4) Numărul total al membrilor Senatului rezultă din aplicarea normei de reprezentare de un senator la 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
(5) Dacă un membru al Senatului devine neeligibil își pierde calitatea de senator și locul său în Senat devine vacant.

Art. VI
Articolul 63 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 63. Durata mandatului
(1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Senatului.
(3) Senatul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.
(4) Mandatul Senatului se prelungește până la întrunirea legală a noului Senat. . În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) În caz de mobilizare, de război, în cazul declarării stării de asediu, ori a stării de urgență, Senatul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
(6) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Senatului precedent își continuă procedura în noul Senat.

Art. VII
Articolul 64 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 64. Organizarea internă
(1) Organizarea si funcționarea Senatului se stabilește prin Regulamentul propriu.
(2) Senatul își alege un birou permanent. Membrii biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei Sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.
(3) Senatorii se pot organiza în Grupuri potrivit Regulamentului Senatului.
(4) Senatul își constituie Comisii permanente și poate institui Comisii de anchetă sau alte Comisii speciale.
(5) Biroul permanent și Comisiile senatoriale se alcătuiesc potrivit configurației politice a Senatului.

Art. VIII
Articolul 65 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 65. Ședințele Senatului
(1) Senatul își desfășoară lucrările potrivit regulamentului propriu, adoptat cu votul majorității senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Președintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parțiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităților militare;
f) aprobarea strategiei naționale de apărare a țârii;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
h) numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații şi exercitarea controlului asupra activității acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului senatorilor, stabilirea indemnizației şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atribuții, potrivit Constituției.

Art. IX
Articolul 66 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 66. Sesiuni
(1) Senatul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua Sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.
(2) Senatul se întrunește și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a Biroului permanent al Senatului sau a cel puțin o treime din numărul senatorilor.
(3) Convocarea Senatului se face de președintele acestuia.

Art. X
Articolul 67 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 67. Actele juridice şi cvorumul legal
Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.

Art. XI
Articolul 68 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 68. Caracterul public al ședințelor
(1) Ședințele Senatului sunt publice.
(2) Senatul poate hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.

Art. XII
Secțiunea a 2- a din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:
SECŢIUNEA a 2-a
Statutul senatorilor

Art. XIII
Articolul 69 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 69. Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, senatorii sunt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.

Art. XIV
Articolul 70 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 70. Mandatul senatorilor
(1) Senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică.
(2) Calitatea de senator încetează la data întrunirii legale a Senatului nou ales, sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Art. XV
Articolul 71 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 71 Incompatibilități
(1) Calitatea de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului.
(2) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.

Art. XVI
Articolul 72 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 72. Imunitatea senatorilor
(1) Senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul exercitării mandatului.
(2) Se aplică prevederile legale privind măsurile de reținere, arestare sau detenție a lor numai în situația în care își mărturisesc vinovăția sau sunt prinși în flagrant, ori pedeapsa minimă pentru infracțiunea de care sunt acuzați depășește 2 ani de închisoare.

Art. XVII
Articolul 73 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 73. Categorii de legi
(1) Senatul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
(2) Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;
c) regulamentul de organizare și funcționare a Senatului; statutul senatorilor, indemnizația și celelalte drepturi ale acestora;
d) organizarea și desfășurarea inițiativelor cetățenești și a referendumului.
e) organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
f) regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgență;
h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective;
j) statutul funcționarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public şi a Curții de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;
n) organizarea generală a învățământului;
o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială;
q) statutul minorităților naționale din România;
r) regimul general al cultelor;
s) înființarea, organizarea şi funcționarea Consiliului Legislativ.
(4) Prin Lege ordinară se reglementează celelalte domenii pentru care, în Constituție, nu se prevede adoptarea de legi organice.

Art. XVIII
Articolul 74 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 74. Inițiativa legislativă
1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.
2) Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia şi grațierea.
3) Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Senat.
4) Senatorii şi cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
5) Propunerile legislative se supun dezbaterii Senatului.

Art. XIX
Articolul 75 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se abrogă.

Art. XX
Articolul 76 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 76. Adoptarea legilor şi a hotărârilor
1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității membrilor acestuia.
2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor Senatului prezenți.
3) La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Senatul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului acestuia.

Art. XXI
Articolul 77, alineatul (2) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 77. Promulgarea legii
2 Înainte de promulgare, Președintele poate cere Senatului, o singură dată, reexaminarea legii.

Art. XXII
Articolul 79, alineatul (1) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 79. Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Senatului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.

Art. XXIII
Articolul 82, alineatul (2) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 82
2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Senatului următorul jurământ:
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propășirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituția şi legile țării, să apăr democrația, drepturile şi libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea şi integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Art. XXIV
Articolul 85 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:
ARTICOLUL 85. Numirea Guvernului
(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru şi numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Senat.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacantă a postului, Președintele revocă şi numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Senatului, acordată la propunerea prim-ministrului.

Art. XXV
Articolul 88 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 88
Mesaje
Președintele României adresează Senatului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.

Art. XXVI
Articolul 89 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 89
Dizolvarea Senatului
(1) După consultarea președintelui Senatului şi a liderilor grupurilor senatoriale Președintele României poate să dizolve Senatul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
(2) 500.000 de cetățeni cu drept de vot, în baza listelor de semnături depuse la Senat, pot solicita dizolvarea acestuia. În acest caz, referendumul național de aprobare a dizolvării Senatului se organizează de către Guvern, în cel mul 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, a deciziei Curții Constituționale de validare a inițiativei cetățenești, conform procedurilor prevăzute în cazul inițiativei cetățenești de revizuire a constituției.
(3) În cursul unui an, Senatul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Senatul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Art. XXVII
Articolul 90 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Referendumul
Președintele României, după consultarea Senatului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.

Art. XXVIII
Articolul 91, alineatul (1) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 91
Atribuții în domeniul politicii externe
(1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Senatului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

Art. XXIX
Articolul 92 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 92
Atribuții în domeniul apărării
(1) Președintele României este comandantul forțelor armate şi îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Senatului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Senatului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoștință Senatului, printr-un mesaj. Dacă Senatul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Senatul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

Art. XXX
Articolul 93 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 93
Măsuri excepționale
(1) Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale şi solicită Senatului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Senatul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență şi funcționează pe toată durata acestora.

Art. XXXI
Articolul 95 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 95
Suspendarea din funcție
(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Senat, cu votul majorității senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Senatului explicații cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.

Art. XXXII
Articolul 96, alineatul (1) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 96
Punerea sub acuzare
(1) Senatul, cu votul a cel puțin două treimi din numărul senatorilor, poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.
Art. XXXIII
Articolul 98, alineatul (1) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 98
Interimatul funcției
(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuțiile, interimatul se asigură de președintele Senatului.

Art. XXXIV
Articolul 102, alineat (1), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Senat, asigură realizarea politicii interne şi externe a țârii şi exercită conducerea generală a administrației publice.

Art. XXXV
Articolul 103 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 103
Învestitura
(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Senat ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Senat.
(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Senatului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat în Senat. Senatul acordă încredere Guvernului cu votul majorității senatorilor.

Art. XXXVI
Articolul 105, alineatul (1). din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 105
Incompatibilități
(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial.

Art. XXXVII
Articolul 107, alineatul (1). din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 107
Prim-ministrul
(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Senatului rapoarte şi declarații cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

Art. XXXVIII
Articolul 109, alineatul (2), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 109
Răspunderea membrilor Guvernului
(2) Numai Senatul şi Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație şi Justiție.

Art. XXXIX
Articolul 110, alineatul (2), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 110
Încetarea mandatului
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Senat a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.

Art. XL
Capitolul IV din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

CAPITOLUL IV
Raporturile Senatului cu Guvernul

Art. XLI
Articolul 111 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 111
Informarea Senatului
(1) Guvernul şi celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului senatorial al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile şi documentele cerute de Senat sau de comisiile senatoriale, prin intermediul președinților acestora. În cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Senatului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie.

Art. XLII
Articolul 112 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 112
Întrebări, interpelări şi moțiuni simple
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentul Senatului.
(2) Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-şi exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Art. XLIII
Articolul 113 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 113
Moțiunea de cenzură
(1) Senatul poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității senatorilor.
(2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința Senatului.
(4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114.

Art. XLIV
Articolul 114, alineatele (1) și (4), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 114
Angajarea răspunderii Guvernului
(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Senatului, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.
(4) În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în următoarea ședință a Senatului.

Art. XLV
Articolul 115, alineatele (3), (5) și (7), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 115
Delegarea legislativă
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Senatului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței.
(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Senat și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Dacă Senatul nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Senatul nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(7) Ordonanțele cu care Senatul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

Art. XLVI
Articolul 138, alineatul (2), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 138
Bugetul public național
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Senatului.

Art. XLVII
Articolul 140, alineatele (2), (3), (4), (5) și (6), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 140
Curtea de Conturi
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Senatului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(3) La cererea Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiți de Senat pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.
(5) Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiții de Senat, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.
(6) Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Senat, în cazurile şi condițiile prevăzute de lege.

Art. XLVIII
Articolul 142, alineatul (3), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 142
Structura
(3) Șase judecători sunt numiți de Senat și trei de Președintele României.

Art. XLIX
Articolul 146, paragrafele (a), (b), (c), (e) și (g), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 146
Atribuții
Curtea Constituțională are următoarele atribuții:
a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a președintelui Senatului, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la sesizarea președintelui Senatului, sau a cel puțin 25 de senatori;
c) se pronunță asupra constituționalității regulamentului Senatului, la sesizarea președintelui acestuia, a unui grup senatorial sau a unui număr de cel puțin 25 de senatori;
e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a președintelui Senatului, a prim-ministrului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
g) constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României şi comunică cele constatate Senatului şi Guvernului;

Art. L
Articolul 147, alineatul (1), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 147
Deciziile Curții Constituționale
(1) Dispozițiile din legile şi ordonanțele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Senatul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Art. LI
Articolul 148, din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.148
Sisteme de securitate colectivă și organizații internaționale
(1) România este stat membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatul Atlanticului de Nord.
(2) Aderarea la sisteme de securitate colectivă sau la organizații internaționale, poate fi inițiată în condițiile art.150 alineat (1). Propunerea trebuie adoptată de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor. Aderarea la sisteme de securitate colectivă sau la organizații internaționale, este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
(3) Retragerea din sisteme de securitate colectivă sau din organizații internaționale, poate fi inițiată în condițiile art.150 alineat (1). Propunerea trebuie adoptată de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor. Retragerea din sisteme de securitate colectivă sau din organizații internaționale, este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Art. LII
Articolul 149 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se abrogă.

Art. LIII
Articolul 150, alineatul (1), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 150
Inițiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor, precum şi de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

Art. LIV
Articolul 151 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 151
Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor.
(2) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Art. LV
Articolul 153 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 153. Intrarea în vigoare
Prezenta revizuire a Constituției intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum.

Art. LVI
Articolul 154, alineatul (2), din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 154
(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislației cu prezenta Constituție şi va face Senatului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

Art. LVII
Articolul 155 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 155
Dispoziții tranzitorii

(1) Odată cu intrarea în vigoare a prezentei revizuiri a Constituției Parlamentul este dizolvat. Mandatul membrilor Parlamentului se consideră mandat complet.
(2) Guvernul va organiza alegeri pentru Senatul României în cel mult 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei revizuiri a Constituției.
(3) Alegerile se vor desfășura conform reglementărilor privind alegerea Senatului aflate în vigoare prin aplicarea normei de reprezentare de un senator la 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
(4) Toate proiectele de lege aflate în dezbaterea Parlamentului vor fi reluate după întrunirea noului Senat.