„Nu poate o nație să fie pururea condusă de neadevăr și de corupție”. 

Mihai Eminescu

Salariile în România

În ceea ce privește salariile, în zona bugetară, discrepanța între cel mai mic salariu și cel mai mare este uriașă. 

Există bugetari cu salariul minim net pe economie care nu depășește 1400 de lei /net / lună, și bugetari cu un venit minim net lunar care surclasează veniturile nete ale celor mai înalți demnitari ai statului român ca să zic așa.

Vă dăm doar un exemplu: 60.000 de lei lunar (aproape 12.000 de euro) are șeful Autorității de Supraveghere Financiară.

Dacă facem un raport între cel mai mic salariu net și salariul amintit constatăm că el este de aproximativ 1/43. Adică, de 43 de ori mai mare ca salariul minim net existent în România. Este absolut aberant.

Aceste discrepanțe uriașe sunt întreținute, întărite, în cele mai multe cazuri de tot felul de sporuri care frizează în general absurdul: spor de calculator, spor de stres, spor de antenă etc. Iar faptul că salariile la stat au ajuns să fie mult mai mari decât cele din mediul privat este o anomalie în toată regula nemaiîntâlnită.

Care ar fi soluțiile de reglementare a salariilor românilor, în general, și a salariilor bugetarilor în special?

În această direcție susținem:

1. Elaborarea unei Legi unitare a salarizării bugetarilor, care să stabilească un raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare venit net existent în România, în zona bugetară. Acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7. Este raportul cel mai des întâlnit în statele membre ale UE.

2. În zona bugetară să nu existe venituri nete lunare mai mari decât venitul net al Președintelui.

3. Stabilirea unei grile de salarizare pentru toată zona bugetară, decentă, rațională și dreaptă, în concordanță cu standardele statelor dezvoltate ale UE.

4. Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim național, care ar trebui să se facă, așa după cum se face în statele membre ale UE, în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).

5. Sprijinirea sistemului privat, prin măsuri economice complexe, în vederea ridicării treptate și constante a salariului minim net pe economie.

 *

Pensiile din România

Sunt circa 5 milioane de pensionari în România, aici nefiind incluși cei care primesc pensii de servici, speciale, sau agricole.

Circa 3 milioane de pensionari au o pensie sub limita și la limita sărăciei adică undeva între 800 de lei și 1500 de lei.

Vă dați seama cum trăiesc acești oameni?

Aceasta este, pe scurt, situația în acest domeniu. Să vedem acum, ce este de făcut. Iată cum vrem noi să rezolvăm problema pensiilor din România, pentru totdeauna.

Mișcarea pentru Democrație Directă în tandem cu Partidul Adevăr și Dreptate va elabora, cu ajutorul profesioniștilor din domeniu, o nouă lege a pensiilor, o va promova printr-o inițiativă civică legislativă și va solicita abrogarea actualei legi pe care o consideră a fi una profund comunistă, extrem de greu de pus în aplicare, o lege depășită din toate punctele de vedere.

Ținând cont de faptul că România are în prezent cel mai ne-sustenabil sistem public de pensii dintre toate economiile emergente din UE, Mișcarea pentru Democrație Directă susține promovarea și legiferarea unui nou sistem de pensii, după modelul olandez, cel mai performant din lume, în acest moment, și pe care îl prezentăm, în sinteză, în continuare.

Pilonul I de pensii. 

Este un pilon care furnizează o pensie publică de bază, universală, o pensie socială, de care beneficiază toți cetățenii cu rezidența în țară de minimum 50 de ani. Această pensie este stabilită la nivelul de 70% din salariul minim brut pe economie. Astfel, toate persoanele, începând cu vârsta de 65 de ani, vor avea acces la această pensie publică de bază, iar criteriul de  bază va fi cel al rezidenței. 

În situația în care au locuit mai puțin, deci au avut rezidență legală în țară mai scurtă, această pensie publică se reduce cu până la 2% pentru fiecare an lipsă din cei 50.

Introducerea, în acest moment a pensiei minime de circa 1610 de lei pentru toți cetățenii care au împlinit 65 de ani și au rezidența în România de minimum 50 de ani, ar însemna scoaterea de sub limita sărăciei a circa 3000 000 de pensionari. Și atenție: efortul bugetar ar fi de numai aproximativ 28 de miliarde de lei anual. 

Pilonul I de pensii  este finanțat din contribuțiile populației active în câmpul muncii. Participarea la acest pilon este obligatorie iar contribuția, în acest caz, este stabilită de profesioniștii din domeniu. 

Dacă sumele acumulate din aceste contribuții nu sunt suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul este acoperit din transferuri de la bugetul de stat.

Pilonul II de pensii.  

Acesta servește pentru suplimentarea pensiei din pilonul I. 

Dacă pensia din pilonul I are un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II are rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă.

Pensia din pilonul II este o pensie ocupațională. 

Pensiile din Pilonul II, sunt administrate de fonduri de pensii private și de o companie de asigurări. Legea prevede faptul că, compania și fondurile de pensii private sunt strict separate. Aceste fonduri de pensii sunt independente, din punct de vedere legal și financiar, de companie. Astfel, dacă compania intră în dificultate financiară, fondurile de pensii private nu sunt afectate.

Pilonul II de pensii este finanțat prin capitalizare. Există trei tipuri diferite de astfel de fonduri de pensii private:

1. O pensie privată care funcționează la nivel de industrie (pentru un întreg sector, de ex. pentru industria construcțiilor, pentru industria HORECA, pentru funcționarii publici etc.).

2. O pensie privată care funcționează la nivel de corporație sau de companie.

3. O pensie privată care funcționează la nivelul profesiilor independente, precum sunt medicii, jurnaliștii, notarii, avocații etc.

Participarea la Pilonul II este obligatorie. Contribuția în acest caz, este stabilită de profesioniștii din domeniu.

Pilonul III de pensii. 

Este un pilon rezervat profesiilor independente.

Participarea la acest pilon este una facultativă și are ca scop creșterea veniturilor pensionarilor. Aceasta este tendința și în multe țări europene.

Tot în acest proiect al Legii pensiilor din România P.A.D. propune:

1. Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale care este bine să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene;

2. Desființarea, prin lege, a tuturor pensiilor speciale, care nu se regăsesc în practica statelor UE și recalcularea acestora pe baza de contributivitate.

3. Stabilirea clară a categoriile care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, după modelul european. Modificarea acestor legi speciale pe modelul celor aplicate in statele UE și NATO.

4. Pensiile militarilor să fie reglementate după modelul existent în celelalte țări din NATO. 

 

Soluții de finanțare.

Susținem luarea unor măsuri economice, administrative, financiare și juridice care considerăm că sunt absolut necesare, alături de multe altele bineînțeles. Iată-le:

  1. Adoptarea unor măsuri economice care să descurajeze evaziunea fiscală și munca la negru și care să permită creșterea încasărilor bugetare.
  2. Reducerea cu minimum 25% din munca la negru prin măsuri fiscale și coercitive adecvate.
  3. Sprijinirea antreprenorilor români și mărirea sumelor alocate investițiilor.
  4. Revitalizarea industriei autohtone.
  5. Revitalizarea agriculturii românești autohtone, ecologice. Dezvoltarea micilor gospodării țărănești, a firmelor mici și mijlocii, organizarea în cooperative pe model american a acestora pentru valorificarea eficientă a produselor lor.
  6. Măsuri eficiente pentru dezvoltarea turismului românesc la standarde europene
  7. Analizarea tuturor contractelor de concesiune din zona proprietății publice și anularea celor care nu au fost încheiate conform normelor legale, sau a celor unde se constată faptul că cel care a concesionat nu a respectat clauzele contractuale.
  8. Ridicarea redevențelor din zona de exploatare a proprietății publice, a resurselor naturale la nivelul celor practicate în UE.
  9. Luarea unor măsuri administrative și economice prin care să fie stopate cheltuielile bugetare aberante, nejustificate în mod corect, dar și alimentarea corespunzătoare a bugetului de stat.
  10. Mutarea ponderii impozitării de pe muncă pe proprietate și în special pe proprietatea generatoare de venituri.

Români!

Partidul Adevăr și Dreptate este un altfel de partid. Este un partid liber, care are și va avea mereu un singur stăpân: poporul român.

Partidul Adevăr și Dreptate este un partid de centru, creștin-democrat, echilibrat. 

Partidul Adevăr și Dreptate este altceva și va face o cu totul și cu totul altă politică decât s-a făcut până acum în România!

Dacă oamenii buni nu se implică în viața comunității și a țării lor, o vor face cu siguranță ceilalți cu toate urmările de rigoare.

Fii om bun române și implică-te!

PENTRU FAMILIE, ȚARĂ ȘI NAȚIUNE!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Aici puteți depune o adeziune online:

https://mpdd.ro/adeziune-m-p-d-d/ 

Aceasta este pagina noastră Facebook oficială:

https://www.facebook.com/mpdd.democratie.directa

Aici ne puteți scrie:

mpdd.adevar@gmail.co