E

PROGRAM DE ȚARĂ

„Nu poate o nație să fie pururea condusă de neadevăr și de corupție”.

Mihai Eminescu

Preambul

Noi, membrii Mișcării pentru Democrație Directă, egali în drepturi, libertăți și obligații, strâns uniți, pentru binele comun, hotărâți să ne asumăm deciziile necesare în ceea ce privește bunăstarea materială și spirituală a comunității, a țării și a națiunii noastre, călăuziți de principiile și valorile creștine, propunem cetățenilor României acest Program de Țară.

Vrem o dezvoltare reală și armonioasă a României, vrem o poziție demnă a ei în Uniunea Europeană (UE) și Tratatul Nord Atlantic (NATO). Vrem un trai demn, decent, civilizat, în țara noastră, vrem să-i vedem pe românii fericiți.

Acest Program de Țară se adresează în primul rând cetățenilor țării care sunt singurii în măsură să-l aprobe sau  să-l respingă.

Avem deplină încredere în înțelepciunea poporului tăcut al României, în special, și îl chemăm să-și exprime voința.
Noi, considerăm că România poate fi salvată, națiunea noastră poate renaște, doar dacă se declanșează acum o schimbare totală a modului în care este condusă țara, a modului în care funcționează structurile sale.
Acest Program de Țară se adresează, în plan secundar, conducerii actuale a țării, Instituției Președintelui, Parlamentului, Guvernului și o face transmițându-le cât se poate de ferm: PÂNĂ AICI!

În maximum 10 ani, țara poate să se ridice și români pot duce o viață mult mai bună decât cea de acum. Datoria noastră este să asigurăm un viitor fericit generațiilor care vin, amanetarea destinului lor fiind o crimă care trebuie oprită deîndată prin toate mijloacele legale, constituționale.
Pentru aceasta chemăm alături de noi pe toți cei care vor și pot să fie lideri într-o organizație civică liberă și curată, pe toți cei care vor și pot fi adevărații lideri de care România are nevoie și pe care îi așteaptă de zeci de ani, pe toți cei care vor să trăiască liberi și demni într-o țară liberă, demnă și suverană în granițele ei.

ÎMPREUNĂ, RECONSTRUIM ROMÂNIA

CAPITOLUL I. REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. PRINCIPII DIRECTOARE DE BAZĂ.

Art. 1. Implementarea principiilor democrației directe, moderne, participative, care împreună cu principiile de esență ale democrației reprezentative vor asigura cadrul optim de organizare și funcționare a unui nou sistem democratic, superior celui actual.

(1) Cetățenii cu drept de vot vor putea constitui „Comitete de inițiativă” și vor putea acționa în următoarele direcții:

a) revizuirea Constituției;

b) demiterea Președintelui;

c) dizolvarea Parlamentului;

d) aderarea la organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

e) retragerea din organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

f) promovarea de legi;

g) respingerea unor Hotărâri ale Parlamentului;

h) respingerea legilor adoptate de Parlament;

i) respingerea actelor juridice încheiate de Președinte / Administrația prezidențială, acte care vizează bunuri proprietate publică;

j) demiterea Primarului sau a Președintelui consiliului regional (județean);

k) dizolvarea Consiliului Local sau Regional (Județean);

l) promovarea proiectelor de Hotărâri ale consiliilor locale sau regionale (județene);

m) respingerea Hotărârilor consiliilor locale sau regionale (județene);

n) respingerea Dispozițiilor Primarilor sau ale Președinților consiliilor regionale (județene).

(2) Exprimarea prin referendum național a suveranității cetățenilor se va putea exercita, în mod obligatoriu, la solicitarea a 300.000 de cetățeni cu drept de vot, în cazul declanșării unor inițiative cetățenești care au ca temă:

a) revizuirea parțială sau totală a Constituției;

b) demiterea Președintelui;

c) dizolvarea Parlamentului;

d) aderarea la organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale;

e) retragerea din organizații de securitate colectivă sau comunități supranaționale.

Art. 2. Implementarea principiilor de funcționare a parlamentului unicameral cu o reprezentare de maximum 1/100 000 de cetățeni cu drept de vot (în acest moment am avea circa 200 de parlamentari).

Art. 3. Implementarea principiilor de funcționare ale republicii prezidențiale (după modelul american).

CAPITOLUL II. REFORMA STRUCTURILOR STATULUI. ELEMENTE DIRECTOARE.

Art.4. Reforma Justiție.

Justiția se înfăptuiește în numele legii.

(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

(4) În desfășurarea actului de justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară.

(5) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.

(6) Judecătorii propuși de Consiliul Superior al Magistraturii și numiți de Președinte sunt inamovibili, în condițiile legii organice.

(7) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(8) Promovarea judecătorilor se face, în mod exclusiv, pe bază de integritate, competență, experiență și performanță, conform legii organice.

(9) Salariile și pensiile Judecătorilor sunt reglementate conform practicilor existente în statele Uniunii Europene.

(10) Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.

(11) Stabilirea prin lege a responsabilității judecătorilor și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.

(12) În activitatea judiciară, Ministerul Public are rol activ, reprezintă interesele generale ale societății şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertățile cetățenilor.

(13) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.

(14) Parchetele conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.

(15) Șefii de parchete sunt numiți de Președinte la propunerea Ministrului Justiției pentru un mandat de 6 ani.

(16) Procurorii își desfășoară activitatea cu celeritate potrivit principiului legalității, al imparțialității şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în conformitate cu practicile europene.

(17) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(18) Elaborarea unui nou cod civil și penal și a legii anti-mafia, inspirată după modelul american și italian.

(19) Înlocuirea principiului contopirii pedepselor cu cel al însumării acestora.

(20) Simplificarea întregului sistem legislativ prin proceduri juridice adecvate și compatibilizarea lui cu alte sisteme similare din Uniunea Europeană.

Art. 5. Reforma clasei politice.

(1) Desemnarea membrilor Parlamentului prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale, în circumscripție unică, în sistem de vot proporțional, cu scrutin pe listă închisă și vot preferențial, opțional.

(2) Alegerea în două tururi de scrutin a Primarilor și Președinților de Consilii Regionale (Județene).

(3) Promovarea unei noi legi a partidelor politice.

(4) Promovarea unei noi legi de finanțare a partidelor politice.

(5) Promovarea unei noi legi a referendumului.

(6) Promovarea unei noi legi electorale unitare, în care să se regăsească toate reglementările referitoare la toate tipurile de alegeri și care să cuprindă în esență:

a) cele de la alineat (1);

b) eliminarea pragului electoral;

c) reducerea la 20 000 a numărului de semnături necesare participării în alegerile generale pentru partide și la 10 000 pentru candidații independenți;

d) reglementări privind votul prin corespondență, securizat după cele mai înalte standarde cunoscute în domeniu, pentru toți cetățenii români din țară și din străinătate;

e) candidații pentru structurile locale trebuie să fi împlinit până în ziua alegerilor vârsta de 23 de ani pentru a fi aleși în Consiliile locale sau regionale și cel puțin 25 de ani pentru funcția de primar sau președinte al consiliului regional;

f) candidații pentru structurile naționale trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 30 de ani pentru a fi aleși în Parlament și cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte sau Vicepreședinte al României.

g) au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte, Vicepreședinte al României, sau parlamentar, și de a fi nominalizate în Administrația Prezidențială, numai persoanele care au cetățenia română, în mod exclusiv, au drept de vot, corespund criteriilor de integritate stabilite de legiuitor, au domiciliul în România de minimum 4 ani și nu le este interzisă asocierea, conform legii;

h) nu pot candida pentru funcțiile de Președinte, Vicepreședinte al României, Președinte al consiliului regional, primar, parlamentar, membru al consiliului regional (județean) sau local și nu pot fi nominalizați pentru a îndeplini funcții în cadrul. Administrației Prezidențiale, în administrațiile regionale (județene) și locale, cetățenii condamnați definitiv la pedepse pentru infracțiuni care în ochii opiniei publice îi fac nedemni pentru a ocupa funcții în stat. Infracțiunile în cauză sunt definite de codul penal.

Art. 6. Reforma Administrației Publice. 

(1) Depolitizarea Instituțiilor Statului prin stabilirea nivelului funcțiilor care sunt obiect al numirilor politice, care să se facă exclusiv la nivelul șefilor de departamente, și a structurilor din compunerea departamentelor.

(2) Limitarea la 14 a numărului departamentelor, prin Constituție.

(3) Funcțiile de conducere din Administrația Publică Centrală și Locală se ocupă, în mod prioritar, pe bază de integritate, competență, performanță, prin concurs transparent. Implicarea criteriului politic în procesul de selecție trebuie să fie interzis si sancționat conform Legii.

(4) În formarea și funcționarea Administrației Prezidențiale (a Guvernului), profesionalismul, moralitatea, competența, un trecut personal curat, realizarea interesului național, patriotismul, sunt principii fundamentale.

(5) Administrația Prezidențială este formată din 14 departamente:

5.1. Departamentul Justiției.

5.1. Departamentul Justiției.

5.2. Departamentul Economiei.

5.3. Departamentul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale.

5.4. Departamentul Agriculturii.

5.5. Departamentul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor.

5.6. Departamentul Turismului și Sportului.

5.7. Departamentul Educației și Cercetării.

5.8. Departamentul Culturii.

5.9. Departamentul Sănătății.

5.10. Departamentul Mediului.

5.11. Departamentul Muncii și Protecției Sociale.

5.12. Departamentul Afacerilor Interne.

5.13. Departamentul Afacerilor Externe.

5.14. Departamentul Apărării Naționale.

(6) Implementarea ghișeului unic, principiului circulației documentelor (nu a oamenilor) și principiului transparenței.

(7) Realizarea unei simetrii în organizarea Administrației Publice prin:

a) organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Președintele României, Vicepreședinte, Președinții de consilii regionale (județene), Primari;

b) organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Parlament, consiliile regionale (județene), Consiliile Locale;

c) așezarea Puterii executive pe următoarele palierele organizaționale: Președintele și Administrația Prezidențială (Guvernul –  la nivel național), Președinte consiliu regional (județean- la nivel județean), Primar (la nivel local);

d) așezarea Puterii legislative pe următoarele palierele organizaționale astfel: Parlament (la nivel național), consiliul regional (județean) – (la nivel regional/județean), Consiliu Local (la nivel local).

Art. 7. Reforma economiei naționale.

(1) Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

(2) Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu unele utile, clare, cât mai aproape de necesitățile socio-economice ale țării și diminuarea birocrației excesive.

(3) Depolitizarea totală a funcțiilor în zona economică patronată de Stat și numirea directorilor / administratorilor companiilor cu capital majoritar de Stat și a șefilor direcțiilor deconcentrate pe bază de concurs, transparent, cu respectarea, fără excepții, a criteriilor integritate și performanță.

(4) Diminuarea treptată a împrumuturilor externe. În final, stoparea și achitarea calculată, echilibrată, a acestora.

(5) Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru o dezvoltare puternică a economiei naționale autohtone: agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile și turismul.

Art. 8. Agricultura (De aici trebuie început).

(1) Transformarea treptată a agriculturii românești într-o agricultură ecologică.

(2) Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, la maximum 200 de hectare de teren agricol.

(3) Refacerea infrastructurii: irigații, distribuția de combustibil, protecția culturilor.

(4) Susținerea gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.

(5) Reducerea exportului de produse agricole neprelucrate.

(6) Procesarea materiei prime agricole în România.

(7) Sprijinirea înființării, exploatării și valorificării, a culturilor agricole energetice.

(8) Sprijinirea tuturor producătorilor de materii prime agricole în înființarea de companii sau asociații de mici producători, cooperative pe model american, pentru distribuirea produselor proprii.

Art. 9. Industria alimentară.

(1) Dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.

(2) Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.

(3) Sprijinirea producătorilor de alimente pentru distribuirea produselor proprii, intern și extern.

Art. 10. Industria extractivă. 

(1) Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea unora dintre ele, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar, sau dacă se descoperă faptul că există clauze contractuale secrete, incompatibile cu legislația românească.

(2) Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.(3) Interzicerea exportului de materii prime provenite din zona de exploatare a resurselor naturale.

Art. 11. Industria IT.

(1) Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului din domeniul IT.

(2) Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.

(3) Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor IT.

(4) Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o Universitate pentru minimum trei ani, pe model francez.

(5) Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT.

(6) Susținerea companiilor care inovează. Dacă de exemplu o companie depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

Art. 12. Industria energetică.

(1) Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

(2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

(3) Recuperarea de către Stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

(4) Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

Art. 13. Transporturile. 

(1) Dezvoltarea unui program național pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapidă a transporturilor, în general, a rețelei de autostrăzi, precum și pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.

(2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

Art. 14. Turismul. 

(1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene.

Art. 15. Economia distributivă.

(1) La momentul în care România va avea excedent bugetar și se va putea constitui un Fond Național de Investiții, introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a patru drepturi fundamentale ale omului, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, dreptul de a se încălzi, dreptul de a se spăla și dreptul de a se hrănii.

Art. 16. Reforma fiscală. 

(1) Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(2) Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.

(3) Introducerea declarației anuale de venit.

(4) Elaborarea unei noi legi în domeniu fiscal prin care, printre alele, să se stabilească:

a) procedurile necesare justificării tuturor averilor acumulate în România;

b) dacă s-a efectuat sau nu plata impozitului aferent datorat Statului pentru averea acumulată;

c) modalitățile de confiscare a averilor sau valorilor care nu pot fi justificate;

d) modalitățile de recuperare a impozitelor aferente averii acumulate, în condițiile în care se constată o eludare parțială sau totală a acestei plăți legale.

(5) Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.

(6) Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.

(7) Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil.

(8) O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.

(9) Digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.

(10) Stabilirea prin Lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local, județean/regional și național.

(11) Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale de către primăria locală.

(12) Virarea către structura regională și națională a cotei stabilite prin Lege.

(13) Înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit pe venit de 10% în cotă unică pentru toți contribuabilii de pe teritoriul României.

Art. 17. Reforma bancară.

(1) Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.

(2) Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.

(3) Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.

Art. 18. Reforma Educației. 

(1) Depolitizare totală a sistemului de educație.

(2) Pregătirea pentru calitatea de cetățean.

(3) Pregătirea profesională, care să ofere șansa unui trai decent.

(4) Stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementarilor pentru acreditare atât la nivel preuniversitar cat si universitar.

(5) Clasificarea Universităților în funcție de performanța academică și concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe Universitățile performante.

(6) Reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la standardele Uniunii Europene.

(7) Alinierea programei educaționale la cel mai înalt standard din Europa.

(8) Reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală.

(9) În primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe.

(10) Consultarea cu mediul privat și cu societatea civilă în vederea constituirii unui plan de susținere și dezvoltare a instituțiilor școlare din zonele defavorizate economic.

(11) Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară.

(12) Creșterea progresiva a alocării de fonduri către Departamentul de Educație, asigurând-se un echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare.

(13) Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.

(14) Evaluarea permanentă a cadrelor didactice. Adoptarea sistemului de evaluare utilizat în țările europene cu un sistem de învățământ dezvoltat.

(15) Mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ.

(16) Acceptarea în învățământul gimnazial și liceal, în calitate de cadre didactice calificate, a absolvenților de studii superioare din specialități apropiate domeniului predat.

(17) Creșterea semnificativa a numărului de burse acordate de către Statul român tinerilor din Republica Moldova, pentru a putea studia în România.

Art. 19. Reforma Cercetării științifice.

(1) Alocarea de către Stat a unui buget anual necesar și corespunzător pentru Cercetarea Științifică, acordarea de granturi și cofinanțări pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării infrastructurii Cercetării Științifice cu tot ceea ce cuprinde aceasta.

(2) Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea, competența și profesionalismul.

(3) Stimularea cercetătorilor prin acordarea de premii pentru rezultatele activității de cercetare, materializată în produse dezvoltate pe teritoriul național.

(4) Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică.(5) Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare și să realizeze parteneriate, în domeniul Cercetării, cu Universități și Institute de Cercetare din țară și din străinătate.

Art. 20. Reforma Sănătății naționale.

(1) Depolitizarea sistemului de sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență și experiență profesională.

(2) Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic și revigorarea imediată a acestuia.

(3) Revitalizarea Institutului Cantacuzino și punerea lui in funcțiune în maximum doi ani, a filialelor aparținătoare precum și a celorlalte Institute de cercetare din domeniu. Susținerea Cercetării autohtone în domeniu.

(4) Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. (Adică, un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională).

(5) Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).

(6) Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.

(7) Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin demolarea efectivă, rând pe rând a spitalelor, policlinicilor vechi și construirea în locul acestora, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare, după cele mai înalte standarde mondiale.

(8) Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de Sănătate.

(9) Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.

(10) Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora. Transparență maximă în managementul spitalelor.

(11) Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.

(12) Interzicerea, prin Lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora.

Art.21. Reforma Sportului românesc.

(1) Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România.

(2) Refacerea/construirea infrastructurii sportive necesare, atât la nivel național cât și local, după un proiect bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar.

(3) Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.

(4) Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor.

(5) Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de stat.

Art.22. Reforma Muncii și a Protecției Sociale. Reorganizarea Sistemului de Asistență Socială în conformitate cu practicile existente în statele dezvoltate ale UE. Abrogarea actualei  legi a pensiilor. O nouă lege a salarizării unitare. Elaborarea unei noi legi a pensiilor bazată în esență pe: 

(1) Pilonul I de pensii. El va furniza o pensie publică de bază, universală, o pensie socială, stabilită la 70% din salariul minim brut pe economie, pensie de care vor beneficia toți cetățenii cu rezidența în țară de minimum 50 de ani și care au împlinit vârsta de 65 de ani.  În situația în care au o rezidență legală în țară mai scurtă, această pensie publică se va reduce cu până la 2% pentru fiecare an lipsă. Acest pilon va fi finanțat din contribuțiile populației active în câmpul muncii, iar participarea la el va fi obligatorie. Contribuția în acest caz, va fi stabilită de profesioniștii din domeniu. Dacă sumele acumulate din aceste contribuții nu vor fi suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul va fi acoperit din transferuri de la bugetul de stat. Această pensie nu va fi acordă prin testarea mijloacelor de trai. Așadar, indiferent de situația financiară, de activele pe care le deține o persoană, ea va primi această pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

(2) Pilonul II de pensii.  Acesta va servi pentru suplimentarea pensiei din pilonul I. Astfel, dacă pensia din pilonul I va avea un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II va avea rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă. Pensia din pilonul II va fi o pensie ocupațională. Pensiile din Pilonul II, vor fi administrate de fonduri de pensii private și de o companie de asigurări. Legea va prevede faptul că, compania și fondurile de pensii private trebuie să fie strict separate. Aceste fonduri de pensii vor fi astfel independente, din punct de vedere legal și financiar, de companie. Astfel, dacă compania va intră în dificultate financiară, fondurile de pensii private nu vor fit afectate. Pilonul II de pensii va fi finanțată prin capitalizare. Vor exista trei tipuri diferite de astfel de fonduri de pensii private:

a) pensie privată care va funcționa la nivel de industrie (pentru un întreg sector, de ex. pentru industria construcțiilor, pentru industria HORECA, pentru funcționarii publici etc.);

b) o pensie privată care va funcționa la nivel de corporație sau de companie;

c) o pensie privată care va funcționa la nivelul profesiilor independente, precum sunt medicii, jurnaliștii, notarii, avocații etc.

Participarea la Pilonul II va fi obligatorie. Contribuția în acest caz, va fi stabilită de profesioniștii din domeniu.

(3) Pilonul III de pensii. Este un pilon va fi rezervat profesiilor independente. Participarea la acest pilon va fi una facultativă și va avea drept scop creșterea veniturilor pensionarilor.

(4) Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale care este bine să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene.

(5) Desființarea, prin lege, a tuturor pensiilor speciale, care nu se regăsesc în practica statelor UE și recalcularea acestora pe baza contributivității.

(6) Stabilirea clară a categoriile care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, după modelul european. Modificarea acestor legi speciale pe modelul celor existente în statele UE și NATO.

(7) Reglementarea salariilor în zona bugetară. Elaborarea unei noi legi a salarizării unitare care să stabilească un raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare venit net existent în România, în zona de activitate a statului, adică în zona bugetară. Acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7. Noua lege a salarizării unitare va trebui să țină cont, de asemenea, și de următoarele aspecte: a) stabilirea unei grile de salarizare pentru toată zona bugetară, decentă, rațională și dreaptă, în concordanță cu standardele statelor dezvoltate ale UE și eliminarea criteriilor bazate pe sporuri;b) stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim național, care ar trebui să se facă, așa după cum se face în statele membre ale UE, în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).

(8) Sprijinirea sistemului privat, prin măsuri economice complexe, în vederea ridicării treptate a salariului minim net pe Economie.

(9) Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.

Art. 23. Reforma Protecția Mediului și a animalelor.

(1) Trecerea cât mai rapidă la o Economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al consumului de resurse.

(2) Protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural autohton.

(3) Asigurarea sănătății și a calității vieții pentru cetățeni.

(4) Introducerea în codul penal a unui articol special privitor la protecției mediului, astfel încât următoarele fapte să fi tratate ca infracțiuni: deversarea de substanțe toxice în râuri sau alte surse de apă ori pe terenuri agricole, transportul in condiții improprii al unor materiale inflamabile sau toxice or emisia unor gaze care poluează atmosfera sau uciderea ilegală or traficarea animalelor sălbatice.

(5) Interzicerea exploatării miniere cu cianuri.

(6) Interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

(7) Stoparea practicării agriculturii intensive și înlocuirea ei, treptată, cu agricultura organică, logică.

(8) Reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei.

(9) Lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării.

(10) Luarea unor măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene.

(11) Informarea cetățenilor în privința efectelor crizei climatice si încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie. Protejarea bogățiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei împotriva fraudei de mediu.

(12) Elaborarea unei noi legi de protecție a animalelor bazată, în principal, pe politici europene bine fundamentate și consolidate în acest domeniu.

Art. 24. Reforma Apărării Naționale.

(1) Armată română trebuie să fie o armată de profesioniști, puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.

(2) Mărirea contingentului de profesioniști de la circa 70 000 de oameni cât sunt în acest moment la 90 000 în prima 4 ani, urmând ca până în anul 2030 contingentul de profesioniști să ajungă la 120 000 de oameni.

(3) Pregătirea pentru luptă a tinerilor țării, prin stagii voluntare, facultative, de pregătire și instruire militară a acestora.

(4) Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea în producție a muniției standard NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.

(5) Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.

(6) Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.

(7) Adoptarea unor noi legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu standardele practicate în Statele NATO.

Art. 25. Reforma Afacerilor Interne.

(1) Depolitizarea totală a Poliției române.

(2) Șeful de departament și ceilalți membri din conducere trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de integritate, competență, experiență, rezultate, moralitate. Vrem miniștri tehnocrați în acest domeniu.

(3) Regândirea structurii organizatorice a Poliției române după standardele europene.

(4) Ridicarea gradului de pregătire tehnică, profesională, a tuturor polițiștilor români.

(5) Ridicarea gradului de pregătire fizică a polițiștilor.

(6) Dotarea polițiștilor să fie la cele mai înalte standarde europene.

(7) Trecerea Jandarmeriei în subordinea M.Ap.N. Transformarea ei în trupe de intervenție, de elită, folosite doar în situații speciale, reglementate prin Lege.

(8) Reglementarea salariilor din domeniu în concordanță cu normele existente în celelalte state europene, în raport cu realitățile din România.

Art. 26. Reforma Serviciilor secrete.

(1) Adoptarea unor legislați care vizează activitatea acestora: legea privind activitatea de informații si contrainformații, legile de organizare si funcționare a SRI si SIE, legea privind statutul profesional si de carieră al ofițerilor de informații.

(2) Compatibilizarea legislației din domeniu cu cea existentă în statele UE avansate în ceea ce privește aceste domeniu.

(3) Crearea unei Agenții de Informații Antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene. protejarea, atunci când va fi cazul, a cetățenilor romani aflați in spațiul Uniunii Europene.

Art.27. Reforma Afacerilor Externe. Diplomația românească trebuie reformată din temelii, după cele mai înalte standarde europene. Ea ar trebui să acționeze în principal pentru:

(1) Îmbunătățirea substanțială a asistenței dată românilor din afara granițelor țării.

(2) Susținerea unei politici comune la nivelul Uniunii Europene in materie de relații externe, fiscalitate, imigrație si securizare a frontierelor externe.

(3) Susținerea necondiționată a consolidării relațiilor politice dintre SUA si Uniunea Europeana. Susținerea respectării tuturor angajamentelor asumate față de țările membre NATO si UE.

(4) Acordarea sprijinului politic si tehnic pentru implementarea obligațiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE pentru Republica Moldova; interconectarea infrastructurii rutiere si feroviare, dar si a rețelelor de energie.(5) Îmbunătățirea relațiilor sociale, economice, culturale, cu vecinii României dar și cu marile Puteri ale lumii.

*

Acest Program de Țară se adresează în primul rând cetățenilor țării care sunt singurii în măsură să-l aprobe sau să-l respingă.

Avem deplină încredere în înțelepciunea poporului tăcut al României, în special, și îl chemăm să-și exprime voința.
Noi, considerăm că România poate fi salvată, națiunea noastră poate renaște, doar dacă se declanșează acum o schimbare totală a modului în care este condusă țara, a modului în care funcționează structurile sale.

Acest Program de Țară se adresează, în plan secundar, conducerii actuale a țării, Instituției Președintelui, Parlamentului, Guvernului și o face transmițându-le cât se poate de ferm: PÂNĂ AICI!

În maximum 10 ani, țara poate să se ridice și români pot duce o viață mult mai bună decât cea de acum. Datoria noastră este să asigurăm un viitor fericit generațiilor care vin, amanetarea destinului lor fiind o crimă care trebuie oprită deîndată prin toate mijloacele legale, constituționale.

Pentru aceasta chemăm alături de noi pe toți cei care vor și pot să fie lideri într-o organizație politică liberă și curată, pe toți cei care vor și pot fi adevărații lideri de care România are nevoie și pe care îi așteaptă de zeci de ani, pe toți cei care vor să trăiască liberi și demni într-o țară liberă, demnă și suverană în granițele ei

Dacă oamenii buni nu se implică în viața civică și politică a țării lor  atunci se vor implica ceilalți, cu toate urmările de rigoare. 

Accesând acest link https://mpdd.ro/adeziune-m-p-d-d/ vei găsi butonul „DEPUNE O ADEZIUNE” care dacă dai un clic pe el te va duce la formularul necesar căruia, pentru a fi valid, trebuie să-i completezi toate rubricile, să bifezi cele doua căsuțe de la sfârșit și să răspunzi la întrebarea finală.

ÎMPREUNĂ, RECONSTRUIM ROMÂNIA!