Program renaștere MPDD

Preambul
 

În numele lui Dumnezeu noi, membrii Mișcării pentru Democrație Directă, conștienți de responsabilitatea pe care o avem față de El, față de Planetă, față de națiune, țară, comunitate, față de familiile noastre, în vedere formării Unității necesare realizării Idealului numit Renaștere Națională, prin care noi înțelegem o  reformă, o resetare a tuturor structurile societății românești, astfel încât ele să asigure, pentru cei de astăzi dar și pentru generațiile viitoare, condiții de viață aflate sub pecetea Libertății și a Demnității, în spiritul Adevărului și al Dreptății, am hotărât să adoptăm și să susținem împreună acest Program de Renaștere Națională.

A venit vremea să ne întoarcem la rădăcini, la valorile inestimabile care au stat la baza evoluției materiale și spirituale a națiunii noastre de-a lungul timpurilor.

A venit vremea să ne amintim cine suntem de fapt și care este menirea noastră pe acest Pământ sacru, stropit de sângele strămoșilor noștri. Urmându-le exemplu, este vremea să nu mai ținem capul plecat decât în fața lui Dumnezeu.

Este vremea să RENAȘTEM ÎMPREUNĂ CU ȚARA!

Drept pentru care am elaborat acest Program de renaștere națională, proiectat a se desfășura pe termen scurt, mediu și lung.

Capitolul I - Revizuirea Constituției. Democrația Directă Participativă.

Art. 1. Susținem revizuirea, rescrierea, Legii Fundamentale a României. Vrem o Constituție care trebuie să aibă la bază următoarele principii și coordonate principale:

  1. Introducerea unui preambul care să arate clar, cine suntem ca națiune, de unde venim, și încotro vrem să mergem din perspectiva materială și spirituală.
  2. Interesului cetățeanului, al familiei, al comunități, al țării și al națiunii sale sunt prioritare în orice acțiune a structurilor Statului, iar drepturile fundamentale ale omului consfințite în Carta Internațională a Drepturilor Omului sunt garantate.
  3. Credința, adevărul, moralitatea, dreptatea, libertatea, echitatea, solidaritatea, munca, competența, toate celelalte drepturi fundamentale ale omului, iubirea de țară și de națiune, independența, unitatea și indivizibilitatea țării, suveranitatea, solidaritatea și unitatea poporului, inalienabilitatea teritoriului României, sunt sfinte.  
  4. Cetățenii românii își păstrează toate drepturile dar și obligațiile conferite de Constituție și de Legile țării, atâta timp cât aceste drepturi nu le-au fost suspendate de Justiție în urma săvârșirii unor infracțiuni.
  5. Sindicatele, asociațiile civice, organizațiile nonguvernamentale, trebuie să aibă  o activitate transparentă, pusă în slujba interesului țării și al națiunii.
  6. România trebuie să colaboreze cu toate Statele lumii pe principii de egalitate și respect reciproc și să respecte, în același timp, Tratatele semnate.
  7. Simbolurile naționale, imnul, drapelul țării, limba română, trebuie să fie  protejate de Constituție și de Legile țării sub toate aspectele.
  8. Întreaga construcție politică și administrativă a României trebuie așezată pe principiile pluralismului politic, ale democrației directe, modernă, participativă, ale Parlamentului unicameral, cu o reprezentare de maximum 1/100000 de cetățeni cu drept de vot, ale Republicii prezidențiale, iar Guvernul trebuie să fie alcătuit din maximum 14 Ministere.
  9. Justiția trebuie să fie independentă, în mod real și să se supună doar Legii.
  10. Echilibrului Puterilor în Stat trebuie să întărească democrația și să asigure țării stabilitatea necesară dezvoltării ei, materiale și spirituale, în toate sectoarele de activitate.

Art.2. Susținem ferm implementarea, în etape, a principiilor democrației directe, moderne, participative, în Constituția țării.

Într-un astfel de regim democratic, cetățenii cu drept de vot pot avea inițiative civice, pot produce referendumuri, la nivel local sau național, fără a putea fi obstrucționați, în vreun fel sau altul, în această direcție.

Așadar, într-un regim al democrației directe, moderne, participative, cetățenii pot declanșa, în condițiile Legii, următoarele acțiuni:

  1. Inițiative civice de promovare a unor proiecte de Legi pentru revizuirea Constituției;
  2. inițiative civice de demitere a Președintelui României;
  3. inițiative civice de dizolvare a Parlamentului;
  4. inițiative civice pentru aderarea sau retragerea la sau din organizații de securitate colectivă, sau comunități supranaționale;
  5. Inițiative civice de promovare a unor proiecte de Legi;
  6. Inițiative civice de promovare a unor proiecte de modificare a Regulamentului Parlamentului;
  7. Inițiative civice de respingere a Hotărârilor de modificare a Regulamentului Parlamentului;
  8. Inițiative civice de respingere a Legilor;
  9. Inițiative civice de respingere a actelor juridice încheiate de Guvern care vizează bunuri proprietate publică;
  10. Inițiative civice de demitere a Primarului sau Președintelui Consiliului Județean;
  11. Inițiative civice de dizolvare a Consiliului unității administrativ-teritoriale;
  12. Inițiative civice de promovare a unor proiecte de Hotărâri ale Consiliului unității administrativ-teritoriale;
  13. Inițiative civice de respingere a Hotărârilor adoptate de Consiliul unității administrativ-teritoriale;
  14. Inițiative civice de respingere a Dispozițiilor emise de Primari sau Președinți de Consilii Județene.
Capitolul II - Reforma structurilor societății românești.

 

– Proiect aflat în dezbatere publică – 

Reforma Justiției

Moto: „Justiția subordonată politicului a devenit o ficțiune”. Mihai Eminescu.

Susținem ferm creșterea capacitații de lupta împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupției generalizate, prin creșterea nivelului de pregătire a Instituțiilor de implementare a Legii, plecând de la premisa că Instituțiile vor acționa cu deplina respectare a drepturilor fundamentale ale omului, în orice situație.

Art.3. Susținem revizuirea articolelor din Constituție, care fac referire la Justiție, după următoarele Principii:

  1. Justiția se înfăptuiește în numele Legii.
  2. Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
  3. Judecătorii sunt independenți și se supun numai Legii.
  4. Forul suprem de conducere al Puterii Judecătorești este Adunarea Generală a Magistraților, iar întreaga ei activitate este reglementată prin Lege.
  5. Adunarea Generală a Magistraților alege Consiliul Superior al Magistraturii.
  6. Consiliul Superior al Magistraturi stabilește componența structurilor de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională a României. Activitatea Consiliului Superior al Magistraturi este reglementată prin Lege.
  7. Funcțiile în Puterea Judecătorească, se ocupă prin concurs transparent, pe bază de competentă, experiență și performanță.
  8. Magistratul nu este Legea. El aplică Legea în spiritul și litera ei.
  9. În desfășurarea actului de Justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară.
  10. Avocatul Poporului este ales prin vot direct de către Adunarea Generală a Magistraților. El poate avea maximum două mandate.

Art.4. Modificarea Legilor Justiției în spiritul noilor prevederi constituționale și al următoarelor coordonate generale: 

  1. Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții în practica judiciară de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.
  2. Stabilirea prin Lege a responsabilității administrative și penale a magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.
  3. Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari și foarte mari, în special pentru recidiviști, precum și pentru infracțiunile stabilite de legiuitor a fi grave.
  4. Înlocuirea principiului contopirii pedepselor cu cel al însumării acestora.
  5. Introducerea Legii Anti-Mafia în Codul Penal din România, conform modelelor american și italian.

Art.5 Declanșarea unui Proces Național al Comunismului din România.

Redobândirea Identității naționale

Art.6. Declanșarea unei analize serioase a istoriei antice a națiunii noastre pe baza unor dovezi materiale, științifice care să aibă drept urmare:

  1. Implicarea Statutului în cercetarea arheologică și alocarea unor fonduri corespunzătoare în această zonă.
  2. Instituirea unei Comisii Naționale de Cercetare Istorică.
  3. Declanșarea unei cercetări naționale și internaționale a documentelor istorice existente și analizarea acestor de profesioniști ai domeniului.
  4. Analizarea cu celeritate și obiectivitate a pozițiilor istoricilor autohtoni dar și a unor istorici de mare prestigiu internațional.
  5. Rescrierea adevăratei noastre istorii.
  6. Tipărirea unor noi manuale de istorie, omologate național.
  7. Stabilirea desfășurării a cel puțin două ore de istorie pe săptămână în gimnaziu și apoi a cel puți o ora pe săptămână în liceu.
  8. Susținerea de către Stat, prin atragerea de fonduri europene, a reabilitării tuturor monumentelor istorice de pe teritoriul României.
  9. Sprijinirea dezvoltării ansamblurilor folclorice de amatori și profesioniști și a tot ceea ce este legat de activitatea acestora.
  10. Organizarea de festivaluri naționale de folclor tradițional.
  11. Susținere de către Stat a culturii românești, în general, după modelul practicii europene.
  12. Protejarea limbii române, după modelul existent în alte țări dezvoltate din Europa.

Reforma Serviciilor Secrete.

Până când Serviciile secrete nu vor fi supuse unei reforme reale, profunde, bine gândită de profesioniștii adevărați ai domeniului, ele vor fi vulnerabile la tot felul de presiuni si compromisuri politice, vor fi tot mai costisitoare pentru buget și ținte, de cele mai multe ori nemeritate, ale unor suspiciuni și critici de tot felul.

Art.7. Susținem reforma Serviciilor Secrete din România, urmând, printre altele, următoarele coordonate:

  1. Depolitizarea totală a Serviciilor Secrete și punerea lor sub control parlamentar și sau a CSAT, conform cutumelor europene din domeniu.
  1. Regândirea împărțirii atribuțiilor Serviciilor si concentrarea lor în mai puține Instituții.
  2. Adoptarea unor legislați europene care reglementează activitatea Serviciilor secrete:
  3. Legea privind activitatea de informații si contrainformații;
  4. Legile de organizare si funcționare a SRI si SIE;
  5. Legea privind statutul profesional si de cariera al ofițerilor de informații.
  6. Crearea unei Agenții de Informații Antiteroriste, care să aibă drept misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Statelor Uniunii Europene, protejarea cetățenilor români aflați în spațiul Uniunii, în astfel de situații.

Reforma Apărării Naționale.

Art.8. Susținem instruirea și dotarea armatei române la cel mai înalt nivel. Ea trebuie să fie pregătită în orice moment să intervină pentru apărarea granițelor tarii, a suveranității poporului, a integrității naționale. Drept pentru care considerăm că luarea următoarelor măsuri este una absolut necesară:

  1. Introducerea unei pregătiri militare după modelul elvețian, la momentul în care bugetul MApN va permite dotarea și pregătirea la cele mai înalte standarde. Astfel încât, la nevoie, țara să poată mobiliza un număr descurajator de luptători pentru asigura apărarea împotriva oricărui agresor.
  2. Dezvoltarea industriei naționale de apărare. Lansarea producției de muniție standard  NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.
  3. Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.
  4. Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.
  5. Adoptarea unor noi Legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu  standardele practicate în Statele NATO.

Reforma Ministerului Afacerilor Interne.

Art.9. Susținem reforma Poliției. Iată și câteva coordonate a unui viitor Proiect de reformă:

  1. Depolitizarea totală a Poliției române.
  2. Miniștrii și Secretarii de Stat de resort trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de competență, experiență, rezultate, moralitate. Vrem miniștri tehnocrați în acest domeniu.
  3. Regândirea structurii organizatorice a Poliției române. Propunem desființarea Inspectoratelor de Poliție Județene și înlocuirea lor cu 4 Inspectorate Teritoriale de Comandă plus IGPR.
  4. Desființarea Poliției Locale.
  5. Ridicarea gradului de pregătire tehnică, profesională, a tuturor polițiștilor români.
  6. Ridicarea gradului de pregătire fizică a polițiștilor cu acțiune directă.
  7. Dotarea polițiștilor să fie la cele mai înalte standarde europene.
  8. Trecerea Jandarmeriei în subordinea M.Ap.N. Transformarea ei în trupe de intervenție, de elită, folosite doar în situații speciale, reglementate prin Lege.

Reforma Ministerului Afacerilor Externe

Art.10. Susținem politici comune la nivelul Uniunii Europene în materie de relații externe, fiscalitate, imigrație si securizare a frontierelor externe și considerăm că ele pot fi materializate, în interesul României,  prin:

  1. Depolitizarea și debirocratizarea Ministerului Afacerilor Externe.
  2. Miniștrii și Secretarii de Stat de resort trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de competență, experiență, rezultate, moralitate. Vrem miniștri tehnocrați în acest domeniu.
  3. Respectarea angajamentelor României cu tarile membre NATO și UE.
  4. Consolidarea relațiilor politice dintre SUA si Uniunea Europeana.
  5. Finanțarea de către statul român de proiecte care să răspundă nevoilor reale culturale şi identitare ale românilor din diaspora.
  6. Acordarea sprijinului politic și logistic necesar Republicii Moldova pentru implementarea obligațiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE.
  7. Interconectarea infrastructurii rutiere si feroviare, dar si a rețelelor de energie ale României cu cele ale Republicii Moldova.
  8. Păstrarea identității culturale a românilor din diaspora prin editarea şi difuzarea de materiale didactice în limba română (filme, manuale, materiale pe suport digital).
  9. Identificarea şi promovarea românilor din diaspora care pot desfășura activități de lobby în favoarea României.
  10. Facilitarea obținerii cetățeniei române de către românii din comunitățile istorice.
  11. Acțiuni diplomatice hotărâte care să oprească încercările de deznaționalizare şi asimilare a românilor din țările învecinate.
  12. Păstrarea identității culturale a românilor din teritoriile istorice prin editarea şi difuzarea de material didactic (manuale), cărți şi filme în limba română, care să fie donate comunităților românești din teritoriile istorice.
  13. Instituirea de burse de studii pentru tinerii români din țările învecinate (liceu și facultate).
  14. Înființarea de programe de radio și televiziune pentru români din țările învecinate.

Reforma politică.

Art.11. Susținem modificarea Legilor electorale, în spirit european, modificări care ar trebui să conțină, printre altele, și următoarele măsuri imediate:

  1. Vot în circumscripție unică pentru alegerile parlamentare.
  2. Eliminarea pragului electoral, pentru trei legislaturi consecutive.
  3. Eliminarea, sau reducerea drastică a numărului de semnături necesare participării în alegeri, număr care să nu depășească media europeană.
  4. Introducerea votului prin corespondență, securizat la cele mai înalte standarde,  pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate.
  5. Modificarea articolului 37 al Constituției României, care face referire la dreptul de a fi ales prin adăugarea a două noi alineate, astfel (Proiect de Lege):

La articolului 37 din Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se adaugă alineat (3) și (4) care vor avea va avea următorul cuprins:

Art. 37 – Dreptul de a fi ales

(3) Nu pot candida pe liste, sau ca independenți, foștii activiști ai Partidului Comunist Român, precum și persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune al Statului înainte de 1990.

(4) Au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte al României și de a fi nominalizați în funcțiile de Prim-ministru, ministru, secretar de Stat, deputați și senatori, numai persoanele care au cetățenia română, în mod exclusiv, au drept de vot și îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alineatul (3).

Art.12. Introducerea Parlamentului unicameral cu o reprezentare de 1/100 000 de cetățeni cu drept de vot.

Art.13. Modificarea art.72 din Constituție, care face referire la imunitatea parlamentarilor astfel (Proiect de Lege):

Articolul (72) din Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 72 – Imunitatea parlamentară

(1) Parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul exercitării mandatului.

(2) Se aplică prevederile legale privind măsurile de reținere, arestare sau detenție a parlamentarilor numai în situația în care își mărturisesc vinovăția sau sunt prinși în flagrant, ori pedeapsa minimă pentru infracțiunea de care sunt acuzați depășește 2 ani de închisoare.

Art.14. Implementarea principiilor de funcționare a Republicii Prezidențiale.

Art.15. Modificări de esență în zona Administrației Publice.

  1. Depolitizarea Administrației Publice. Numiri politice să fie posibile, doar la nivelul de miniștrilor, secretarilor de Stat și a consilierilor acestora. Cu excepția M.Ap.N. MAI, MAE și a Serviciilor Secrete, unde miniștri trebuie să fie exclusiv tehnocrați.
  2. Debirocratizarea masivă a Instituțiilor Statului.
  3. În alcătuirea componenței Guvernului, experiența profesională, moralitatea, integritatea, competența, trebuie să fie fundamentale. Partidul aflat la guvernare care nu are printre membrii săi astfel de oameni să fie obligat să nominalizeze și să sprijine persoane din afara sa.
  4. Interzicerea modificării, adoptării de Legi prin ordonanțe guvernamentale.
  5. Reducerea numărului de Ministere la 14 și introducerea în Constituție a acestei prevederi, astfel:

Ministerul Educației, Învățământului, Culturii.

Ministerul Sănătății;

Ministerul Economiei.

Ministerul Justiției;

Ministerul Mediului;

Ministerul Agriculturii;

Ministerul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale.

Ministerul Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor;

Ministerul Muncii și Protecției Sociale;

Ministerul Afacerilor Interne;

Ministerul Afacerilor Externe;

Ministerul Apărării Naționale.

Ministerul Turismului și Sportului;

Ministerul Cercetării. 

6. În administrația publică, cuvântul de ordine trebuie să fie: competentă, moralitate, integritate, performanță, asumarea oficială a răspunderii, și respect față de cetățeni.

7. Funcțiile din Administrația Publică Centrală și Locală trebui să fie ocupate prin concurs transparent, iar criteriile de selecție ale candidaților trebuie să fie alcătuite pe bază de experiență profesională, moralitate, integritate, competență. Implicarea criteriului politic în procesul de selecție trebuie să fie interzis si sancționat conform Legii.

8. Implementarea ghișeului unic și al transparenței, pe principiul circulației documentelor, nu a oamenilor.

Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Art. 16. Susținem o reformă profundă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care să fie desfășurate pe următoarele coordonate de esență:

  1. Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
  2. Eliminarea birocrației din sistemul fiscal prin digitalizarea și automatizarea sistemelor de administrație publică și interconectarea bazelor de date ale acestora.
  3. Regândirea nivelului taxelor și a impozitelor.
  4. Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu vor putea fi justificate.
  5. Introducerea declarației anuale de venit.
  6. Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.
  7. Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății, în special impozitarea proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.
  8. Codul fiscal trebuie să fie coerent, stabil, și să prevadă taxe și impozite reduse ca număr. Punerea în aplicare a principiului „o taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa”.
  9. Restabilirea echilibrelor macroeconomice în așa fel încât România să mențină deficitul bugetar sub 3%.
  10. Descentralizarea fiscală, astfel:
  11. stabilirea prin Lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare în plan local, județean și național.
  12. colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe plan local (comune, orașe, municipii) de către primăria locală.
  13. virarea către structura județeană și cea națională a unor cote stabilite procentual prin Lege.

Reforma Economiei Naționale.

Moto: „Ierarhia socială n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii” Mihai Eminescu

Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai, în mod sănătos, este, incontestabil, Economia Națională. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât dacă munca va fi ridicată la rang de virtute și răsplătită ca atare. Este absolut necesară refacerea cât  mai rapidă a unor ramuri ale Economiei Naționale precum industria, agricultura și turismul, apoi dezvoltarea lor armonioasă în raport cu nevoile țării.

Infrastructura, exploatarea proprietății publice (în special a resurselor naturale), agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile turismul și protecția mediului sunt priorități pe care trebuie să se  sprijine dezvoltarea economică, în mod durabil și sustenabil, astfel încât aceasta să poată asigura, în mod eficient, sănătos și constant, un nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării.

O adevărată reformă a Economiei Naționale, ar trebui să înceapă cu reglementarea Proprietății, în general, în România astfel:

Art.17. Modificarea totală a articolului 44 din Constituție care face referire la proprietatea privată, astfel:

Articolul 44 din Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 44 – Dreptul de proprietatea privată

(1) Proprietatea privată și dreptul de moștenire sunt garantate. Conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin Lege.

(2) Proprietatea privată presupune obligații. Utilizarea acesteia servește și binelui public.

(3) Proprietatea funciară și mijloacele de producție pot fi transferate în proprietatea publică sau alte forme de întreprindere publică, în scopul naționalizării, printr-o Lege care stabilește natura și mărimea despăgubirii, conform celor de la alineatul (5) al acestui articol.

(4) Exproprierea este permisă doar pentru binele public și poate fi ordonată doar în baza Legii, care stabilește natura și mărimea despăgubirii.

(5) Mărimea despăgubiri în caz de expropriere, este stabilită prin realizarea unui echilibru echitabil între interesul public și interesele persoanelor afectate. În caz de dispută referitoare la cuantumul despăgubirii, se poate recurge la Instanțele ordinare.

Art.18. Modificarea articolului 136 din Constituție care face referire la proprietate, astfel:

Alineatele (2), (3) și (4) ale Articolul (136) din Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art. 136 – Proprietatea

(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin Lege şi aparține cetățenilor țării în părți comune indivize, Statului sau unităților administrativ-teritoriale.
(3) Bogățiile de interes public ale subsolului, infrastructura, spațiul aerian, apele naturale, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice, sau pot fi concesionate ori închiriate.

Art. 19. Susținem reforma Economiei naționale, după următoarele coordonate:

  1. Depolitizarea totală a funcțiilor în zona economică patronată de Stat și numirea managerilor companiilor cu capital majoritar de Stat și a șefilor direcțiilor descentralizate pe bază de concurs transparent, cu respectarea, fără excepții, a criteriilor de performanță.
  2. Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.
  3. Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu unele utile, clare, cât mai aproape de necesitățile sociale și economice ale țării precum și diminuarea birocrației excesive.
  4. Susținerea dezvoltării micului producător și rezolvarea desfacerii produselor lui.

Art.20. Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a Economiei naționale:

  1. Agricultura
  2. Industria alimentară.
  3. Industria extractivă.
  4. Industria IT.
  5. Industria energetică.
  6. Transorturile
  7. Turismul
  8. Industria farmaceutică.

Art.21. Agricultura.

Susținem desemnarea agriculturii drept domeniu al economiei strategice și dezvoltarea ei, după cum urmează:

  1. Transformarea Agriculturii autohtone actuale într-o Agricultură tradițională, organică, ecologică, care poate oferi hrană curată la nivel global, mai multe locuri de muncă, mai multă sănătate cetățenilor țării, mai multă stabilitate economiei naționale și nu în ultimul rând poate elimina poluarea din această zonă, ceea ce este un lucru cu adevărat excepțional
  2. Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, conform modelului olandez.
  3. Refacerea infrastructurii agricole: irigații, distribuția de combustibil, protecția culturilor.
  4. Susținerea de către Stat a gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii, care să înlocuiască forma actuală subvenționată din greu de Stat și care s-a dovedit a fi și o mare poluatoare.
  5. Interzicerea exportului de produse agricole neprelucrate.

Art.22. Industria alimentară.

Susținem desemnarea industriei alimentare drept domeniu al economiei strategice, precum și următoarele măsuri:

  1. Refacerea infrastructurii industriei alimentare.
  2. Dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.
  3. Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.
  4. Sprijinirea micilor producători în înființarea de companii sau asociații de mici producători (cooperative de tip american) pentru distribuirea adecvată a produselor proprii pe piața românească.
  5. Punerea la punct a mecanismelor necesare pentru realizarea exportului de alimente care sunt considerate a fi surplus de producție, excedentar nevoilor populației.

Art. 23. Industria extractivă.

Desemnarea industriei extractive ca domeniu al economiei strategice.

  1. Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea lor, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar.
  2. Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.
  3. Interzicerea exportului de materii prime. Procesarea acestora să fie făcută în România.

Art.24. Industria IT.

  1. Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului în domeniu.
  2. Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.
  3. Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor.
  4. Stimularea cercetării în rândul companiilor IT

(Spre exemplu, prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o Universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. Astfel, în companiile de IT, vor apărea cercetători ce vor dezvolta modele noi de baze de date, replicare a datelor etc. România poate ajunge astfel să fie văzută că o țară ce poate produce sisteme scalabile și nu doar care execută la comandă proiecte pentru Europa de Vest și SUA).

  1. Susținerea de către Stat a companiilor IT care inovează.
  2. Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT.

Art.25. Industria energetică.

Desemnarea Sistemului energetic ca domeniu al economiei strategice.

  1. Recuperarea de către Stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
  2. Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
  3. Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

Art.26. Transporturile.

Desemnarea Transporturilor ca domeniu al economiei strategice.

  1. Dezvoltarea unui program de urgenta pentru utilizarea prioritara a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapida a rețelei de autostrăzi, pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.
  2. Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

Art.27. Turismul.

  1. Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, pentru exploatarea eficientă dar echilibrată, respectând natura, mediul înconjurător, zonele istorice, patrimoniale. Un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene. Vrem ca turismul românesc să devină unul dintre principalii piloni ai dezvoltării durabile și sustenabile a economiei naționale, autohtone.

Art.28. Industria farmaceutică.

Desemnarea industriei farmaceutice ca domeniu al economiei strategice.

1. Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea acestei industrii, a Institutelor de cercetare din domeniu. Avem nevoie de vaccinuri și medicamente atestate și produse în România

Art.29. Economia distributivă.

  1. Susținem Introducerea economiei distributive, pe model norvegian, la momentul în care România va avea excedent bugetar și va constitui un Fond Național de Investiții al Cetățenilor. Și asta, ca măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a trei drepturi fundamentale ale oamenilor, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, dreptul de a se încălzi și a dreptul de a se spăla.
  2. Crearea Fondului Național al Cetățenilor (FNIC), când sunt întrunite condițiile amintite la punctul (1), printr-o Lege specială în care să se regăsească toate cele necesare administrării acestui Fond (după modelul norvegian) în cele mai bune condiții.
  3. Stabilirea dividendelor cuvenite cetățenilor români din profitul obținut în urma exploatării proprietății publice.
  4. Virarea trimestrială a acestor dividende în Fondul Național de Investiții al Cetățenilor.
  5. Virarea în FNIC a unui procent din PIB, judicios stabilit, odată cu degrevarea plății asigurărilor de sănătate către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a companiilor de Stat sau private și desființarea acesteia precum și a Filialelor ei județene.
  6. Subvenționarea treptată, prin acest Fond, a cheltuielilor de întreținere a locuințelor cetățenilor, a cheltuielilor legate de educație și de sănătate.

Art.30. Sistemul Bancar.

  1. Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.
  2. Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.
  3. Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.

Reforma Muncii și a Protecției Sociale.

Art.31. Susținem întocmirea unui Program național de reorganizare și de redefinire a sistemului de muncă și protecție socială din care să nu lipsească următoarele obiective:

  1. Promovarea unei Legi a salarizării bugetarilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic salariu existent în România (format din salariul minim si eventualele venituri asimilate salariului respectiv) și cel mai mare (format din salariul propriu-zis și eventualele venituri asimilate lui), raport care nu trebuie să fie mai mare de 1/10, într-o primă etapă, iar apoi adus la nivelul celor existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene, adică, undeva între 1/4 – 1/7.  
  2. Promovarea unei Legi a pensiilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cea mai mică pensie existentă în România și cea mai mare raport care nu trebuie să fie mai mare de 1/10, într-o primă etapă, iar apoi adus la nivelul celor existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene, adică, undeva între 1/4 – 1/7.
  3. Promovarea și legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor care să tina cont în mod real de posibilitățile Economiei și practicile existente în Statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
  4. Reorganizarea Sistemului de Asistență Socială în conformitate cu practicile existente în Statele dezvoltate ale UE.
  5. Reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale.Acestea să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene. 
  6. Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim și pentru punctul de pensie în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).
  7. Înghețarea salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor care depășesc cuantumul rezultat din aplicarea noilor Legi ale salarizării unitare și pensiilor, până la momentul în care prin creșterea Economiei și  aplicarea recalculărilor aferente acestea scad sub valoarea rezultată din calcul.
  8. Impozitarea cu 90% a pensiilor care depășesc cuantumul pensiei maxime, rezultate din aplicarea noii Legi a pensiilor.
  9. Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.
  10. Anularea subvențiilor acordate asociațiilor minorităților, deoarece ele reprezintă o discriminare a majorității românești și o instigare la izolaționism etnic.

Reforma Protecției Mediului și a Protecției animalelor.

Art.32. Mișcarea pentru Democrație Directă susține declanșarea unei reforme profunde a Protecției Mediului bazată, în principal, pe politici de mediu europene fundamentate pe următoarele principii: precauție, prevenire, corectarea poluării la sursă și „poluatorul plătește”. Pentru asta este nevoie de o nouă Lege a Protecției Mediului din care să nu lipsească următoarele reglementări:

  1. Trecerea la o Economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al consumului de resurse.
  2. Protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural autohton.
  3. Asigurarea sănătății și a calității vieții pentru cetățeni.
  4. Interzicerea exploatării miniere cu cianuri.
  5. Interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.
  6. Stoparea practicării agriculturii intensive și înlocuirea ei, treptată, cu agricultura organică, ecologică.
  7. Reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei.
  8. Restructurarea instituțiilor naționale care administrează domeniul silvic și apele române, pe principii de competență, liberă concurență și meritocrație.
  9. Lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării, folosind în acest sens, fonduri europene.
  10. Înăsprirea și aplicarea efectivă a legilor împotriva defrișării și poluării.
  11. Luarea unor măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene.
  12. Informarea cetățenilor in privința efectelor crizei climatice si încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie. Protejarea bogățiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei împotriva fraudei de mediu.
  13. Promovarea activă și măsuri concrete pentru sortarea selectivă a deșeurilor și pentru reciclare.
  14. Interzicerea vânătorii animalelor protejate (urs, râs, pisică sălbatică etc.), concomitent cu elaborarea în parteneriat cu alte state membre UE a unui plan de relocare în caz de suprapopulație

Art.33. Mișcarea pentru Democrație Directă militează pentru o nouă Lege de Protecție a animalelor bazată, în principal, pe politici europene bine fundamentate și consolidate în acest domeniu.

Gradul de civilizație al unei societăți umane este dat de modul în care acea societate protejează, îngrijește, animalele de toate categoriile, de modul în care acea societate se raportează la nevoile stringente ale acestora.

Reforma Educației Naționale.

„Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima şi moravurile, cultura are a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inimă, caracter şi moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă”. Mihai Eminescu

Plecând de la această cugetare de geniu a marelui Mihai Eminescu, milităm pentru implementarea în toate structurile învățământului românesc a unor principii care să exprime valorile umane consacrate, precum iubirea de aproape, de țară, de națiune, adevărul, dreptatea, libertatea, curajul, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, promovarea nonviolenței, protejarea naturii și nu în ultimul rând, voința de-a face bine. .

Reforma în Educație trebuie sa înceapă cu cadrele didactice: prin formarea si actualizarea stilului de predare în așa fel încât acesta să cultive autonomia intelectuală, morală și profesională a elevilor, a studenților, prin definirea unor standarde de calitate relevante.

Susținem centrarea Educației Naționale pe două direcții esențiale:

  1. Pregătirea pentru calitatea de cetățean, care să elimine analfabetismul funcțional.
  2. Pregătirea profesională, care să mărească gradul de competență și care să ofere șansa unui trai decent.

Considerăm că toate cele arătate până acum în acest capitol, pot fi materializate, pot fi puse în practică prin:

Art.34. Susținem declararea Educației Naționale ca fiind de importanță strategică.

Susținem Elaborarea unui Proiect al Educației, cu obiective concrete desfășurate pe termen scurt, mediu și lung, care să fie urmat, respectat, de către toți cei care vor conduce acest domeniu, până la finalizarea Proiectului și din care să nu lipsească următoarele măsuri:

  1. Reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la standardele Uniunii Europene.
  2. Alinierea programei educaționale la cel mai înalt standard din Europa.
  3. Stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementarilor pentru acreditare atât la nivel preuniversitar cat si universitar.
  4. Clasificarea Universităților în funcție de performanța academică și concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe Universitățile performante.
  5. Înființarea unor centre de excelență universitare locale sau euroregionale pe domenii racordate la cerințele prezentului și viitorului apropiat (încurajarea înființării și susținerea platformelor de colaborare între diverse companii de nișă locale sau internaționale, pe de o parte, și universități și administrații locale, pe de altă parte).
  6. Reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală.
  7. În primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe.
  8. Consultarea cu mediul privat și cu societatea civilă în vederea constituirii unui plan de susținere și dezvoltare a instituțiilor școlare din zonele defavorizate economic.
  9. Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară.
  10. Creșterea progresiva a alocării de fonduri către Ministerul Educației, asigurând-se un echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare.
  11. Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.
  12. Mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ.
  13. Acceptarea în învățământul gimnazial și liceal, în calitate de cadre didactice calificate, a absolvenților de studii superioare din specialități apropiate domeniului predat.
  14. Creșterea semnificativa a numărului de burse acordate de către Statul român tinerilor din România și din Republica Moldova, pentru a putea studia în țara noastră.
  15. Educația civică în spirit european în sensul dreptății, libertății, cinstei și responsabilității;
  16. Educația cetățenească activă, prin care elevii înțeleg rolul cetățeanului și al instituțiilor în democrație și căile prin care pot participa la construcția socială, cum să-și apere valorile și drepturile și cum să nu își neglijeze responsabilitățile cetățenești;

Reforma Cercetării Științifice.

Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării științifice. Sistemul cercetării științifice este un subsistem al societății și trebuie privit ca o activitate socială, care poate duce la crearea de noi tehnologii și de noi produse.

Art.35.Cercetarea științifică trebuie să fie declarată sector strategic național, și trebuie dezvoltată urmând următoarele coordonate generale:

  1. Alocarea de către Stat a unui buget pentru Cercetarea Științifică și acordarea de granturi și cofinanțări pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării infrastructurii Cercetării Științifice cu tot ceea ce cuprinde aceasta.
  2. Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea, competența și profesionalismul.
  3. Stimularea cercetătorilor prin acordarea de premii pentru rezultatele activității de cercetare, materializată în produse dezvoltate pe teritoriul național.
  4. Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică.
  5. Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare și să realizeze parteneriate, în domeniul Cercetării, cu Universități și Institute de Cercetare din țară și din străinătate.

Reforma Sănătății Naționale.

Sănătatea unui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatul de Bază al Uniunii Europene, art.4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește Sistemul de Sănătate națională. Prin urmare Mișcarea pentru Democrație Directă include reforma acestui Sistem printre prioritățile sale și își propune realizarea următoarelor obiective în această direcție.

Art.36. Susținem declararea Sistemului de Sănătate ca fiind domeniu de importanță strategică.

Susținem elaborarea unui nou Proiect de Lege a Sănătății naționale și apoi promovarea lui în Parlament. Un proiect care să țină cont de faptul că în Sistemul de Sănătate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară și nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească, în nici un caz:

  1. Depolitizarea conducerilor locale/județene ale Sistemului de Sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență și experiență profesională.
  2. Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. (Adică, un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională).
  3. Legiferarea incompatibilității funcției de manager al unei unități medicale publice cu orice altă activitate salariată, cu excepția activităților didactice.
  4. Transparență maximă în managementul spitalelor.
  5. Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de Sănătate.
  6. Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin construirea pe tot teritoriul României, a unor spitale de Stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare.
  7. Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic și revigorarea imediată a acestuia.
  8. Revitalizarea Institutului Cantacuzino și punerea lui in funcțiune în maximum doi ani, precum și a Filialelor aparținătoare.
  9. Susținerea Cercetării Medicale autohtone și producerea de vaccinuri românești
  10. Numirea managerilor de spitale exclusiv prin concursuri organizate transparent și pe criterii de performanță și profesionalism.
  11. Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).
  12. Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.
  13. Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.
  14. Crearea de condiții concurențiale egale pe piață pentru spitalele administrate de stat și pentru cele private, respectiv pentru serviciile de ambulanță de stat și private.
  15. Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.
  16. Interzicerea, prin Lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora.
  17. Transparentizarea pieței de medicamente și consumabile prin licitații publice și caiete de sarcini care să fie concepute pentru interesul cetățeanului, nu pentru interesele companiilor afiliate politicienilor.
  18. Liberalizarea contribuției de asigurări de sănătate prin înlăturarea monopolului CNAS ca unic gestionar al sistemului de asigurări naționale de sănătate. Prin liberalizarea acestui sistem se poate îmbunătăți semnificativ modul de gestionare a fondurilor provenite din contribuția la asigurarea de sănătate, dându-se cetățeanului posibilitatea de a opta între mai multe case de sănătate.

Reforma sportului românesc.

Art.37. Sportul românesc are nevoie de o reformă reală, una prin care să se îndrepte indiferența aproape totală manifestată de clasa politică din România pentru acest sector de activitate, unul vital pentru orice țară civilizată. Această reformă MPDD își propune să o susțină în mod ferm, o reformă din care, nu ar trebui să lipsească  următoarele măsuri:

  1. Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România
  2. Refacerea/construirea infrastructurii sportive necesare, atât la nivel național cât și local, după un proiect bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar.
  3. Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.
  4. Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor
  5. Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de Stat.