„Nu poate o nație să fie pururea condusă de neadevăr și de corupție”.

Mihai Eminescu

 

Noi, membrii Mișcării pentru Democrație Directă, atât cei care cred în Dumnezeu ca izvor al adevărului, dreptății, binelui și frumosului, precum și cei care nu împărtășesc o asemenea credință, dar care respectă această valoare universală, egali în drepturi și obligații, pentru binele comun ne manifestăm voința în a ne implica activ în treburile comunității și ale țării.

Noi, membrii Mișcării pentru Democrație Directă, atât cei care cred în Dumnezeu ca izvor al adevărului, dreptății, binelui și frumosului, precum și cei care nu împărtășesc o asemenea credință, dar care respectă această valoare universală, egali în drepturi și obligații, pentru binele comun ne manifestăm voința în a ne implica activ în treburile comunității și ale țării.

Suntem conștienți de responsabilitatea noastră față de moștenirea lăsată nouă de străbuni, de responsabilitatea pe care o avem în prezent față de noi înșine, față de familie, țară și națiune și nu în ultimul rând față de Creator.

Suntem hotărâți să refacem unitatea dintre noi, pentru a putea reconstrui și consolida libertatea, democrația și pacea în România, pentru a putea contribui din plin la dezvoltarea țării atât în plan material cât și spiritual.

Suntem hotărâți să întărim Justiția, apărarea ordinii publice.  Dorim cu adevărat să fim fericiți în țara noastră prin asigurarea binefacerilor libertății și ale dreptății, pentru noi și urmașii noștri.

Vrem o dezvoltare reală și armonioasă a României, vrem o poziție demnă a ei în Uniunea Europeană (UE) și Tratatul Nord Atlantic (NATO). Vrem un trai demn, decent,  civilizat, în țara noastră, vrem să-i vedem pe românii fericiți.

Pentru toate acestea, pentru binele din prezent și din viitor al familiei românești, al țării și al națiunii noastre, am adoptat acest Program.

Art.1. Reforma constituțională. Schimbarea Constituției.

În acest sens, am decis să administrăm și să promovăm un proiect de lege al unei noi Constituții elaborat de Partidul Adevăr și Dreptate sub numele „Constituția renașterii”. 

Acest proiect care constituie fundamentul tuturor reformelor viitoare, atât de necesare pentru țară, este așezat pe următorii piloni de esență:

1) Implementarea principiilor democrației directe moderne dar și a principiilor de esență ale democrației reprezentative.

2) Implementarea principiilor de funcționare a parlamentului unicameral cu o reprezentare de maximum 1 / 100 000 de cetățeni cu drept de vot.

3) Implementarea principiilor de funcționare ale republicii prezidențiale.

Art.2. Reforma Justiției.

(1) Magistratul nu este legea. El aplică legea în spiritul și litera ei.

(2) Justiția se înfăptuiește în numele legii.

(3) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

(4) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

(5) În desfășurarea actului de justiție, dreptatea și morala sunt primordiale, concordanța dintre ele fiind absolut necesară.

(6) Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.

(7) Stabilirea prin lege a responsabilității magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.

(8) Elaborarea unui nou cod civil și penal și a unei legi anti-mafia, inspirată după modelul american și italian.

(9) Înlocuirea principiului contopirii pedepselor cu cel al însumării acestora.

(10) Introducerea proceselor penale cu jurați. Cazurile și forma acestei participări a cetățenilor la actul de justiție, inclusiv cazurile de participare a juraților la judecarea cauzelor, se stabilesc prin lege.

Art. 3. Reforma legislativă.

1. Simplificarea întregului sistem legislativ prin proceduri juridice adecvate și compatibilizarea lui cu alte sisteme similare din Uniunea Europeană.

Art.4. Reforma clasei politice. 

România are nevoie de o altă clasă politică și de un alt mod de a face politică.

Susținem următoarele reglementări:

(1) Desemnarea membrilor Parlamentului prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale, în circumscripție unică, în sistem de vot proporțional, cu scrutin pe listă închisă și vot preferențial, opțional.

(2) Alegerea în două tururi de scrutin a Primarilor și Președinților de Consilii Regionale (Județene).(3) Promovarea unei noi legi a partidelor politice.

(4) Promovarea unei noi legi de finanțare a partidelor politice.

(5) Promovarea unei noi legi a referendumului.

(6) Promovarea unei noi legi electorale unitare, în care să se regăsească toate reglementările referitoare la toate tipurile de alegeri și care să cuprindă în esență:

a) cele de la alineat (1);

b) eliminarea pragului electoral;

c) reducerea la 20 000 a numărului de semnături necesare participării în alegerile generale pentru partide și la 10 000 pentru candidații independenți;

d) reglementări privind votul prin corespondență, securizat după cele mai înalte standarde cunoscute în domeniu, pentru toți cetățenii români din țară sau din străinătate;

e) candidații în alegeri trebuie să fi împlinit până în ziua desfășurării acestora, inclusiv, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru alegerile generale, parlamentare și europarlamentare, vârsta de 27 de ani pentru alegerile locale, 35 de ani pentru funcția de Președinte sau Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale);

f) au dreptul de a candida pentru funcția de Președinte, Vicepreședinte al României (în condițiile implementării republicii prezidențiale), sau parlamentar și de a fi nominalizați în funcțiile de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, numai persoanele care au cetățenia română, în mod exclusiv, au drept de vot, au domiciliul în România de minimum 7 ani și nu le este interzisă asocierea;

g) este eligibilă pentru a fi aleasă sau numită în funcții publice orice persoană care are drept de vot, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care, în ochii opiniei publice, le face nedemne; infracțiunile care fac o persană să fie nedemnă pentru a ocupa o funcție publică se vor regăsi în codul penal;

h) în campania electorală, toate partidele participante beneficiază de timpi de antenă egali.

Art.5. Reforma Administrației Publice.

(1) Depolitizarea Instituțiilor Statului prin stabilirea nivelului funcțiilor care sunt obiect al numirilor politice, care să se facă exclusiv la nivelul șefilor de departamente, și a structurilor din compunerea departamentelor.

(2) Limitarea numărului departamentelor prin Constituție.

(3) Funcțiile din Administrația Publică Centrală și Locală se ocupă pe bază de competență, prin concurs transparent. Implicarea criteriului politic în procesul de selecție trebuie să fie interzis si sancționat conform Legii.

(4) În formarea și funcționarea Administrației Prezidențiale (a Guvernului), profesionalismul, competența, realizarea interesului național, patriotismul, sunt principii fundamentale.

(5) Administrația Prezidențială este formată din 14 departamente:

5.1. Departamentul Justiției.

5.2. Departamentul Economiei. 

5.3. Departamentul Industriei, Energiei și Resurselor Naturale.

5.4. Departamentul Agriculturii.

5.5. Departamentul Transporturilor, Infrastructuri și Telecomunicațiilor.

5.6. Departamentul Turismului și Sportului.

5.7. Departamentul Educației, Învățământului, Culturii. 

5.8. Departamentul Cercetării.

5.9. Departamentul Sănătății.

5.10. Departamentul Mediului.

5.11. Departamentul Muncii și Protecției Sociale.

5.12. Departamentul Afacerilor Interne.

5.13. Departamentul Afacerilor Externe.

5.14. Departamentul Apărării Naționale.

(6) În administrația publică centrală și locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competentă, performanță, asumarea oficială a răspunderii, și respect față de cetățeni.

(7) Implementarea ghișeului unic, principiului circulației documentelor (nu a oamenilor) și principiului transparenței.

(8) Realizarea unei simetrii în organizarea Administrației Publice prin:

a) organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Președintele României, Vicepreședinte, Președinții de Consilii Regionale (Județene), Primari;

b) organizarea pe aceleași principii a alegerilor pentru Parlament, Consiliile Regionale (Județene), Consiliile Locale;

c) așezarea Puterii executive pe următoarele palierele organizaționale: Președintele și Administrația Prezidențială (Guvernul –  la nivel național), Președinte Consiliu Regional (Județean-la nivel județean), Primar (la nivel local);

d) așezarea Puterii legislative pe următoarele palierele organizaționale astfel: Parlament (la nivel național), Consiliul Regional (Județean) – (la nivel regional/județean), Consiliu Local (la nivel local);

e) reorganizarea Puterii judecătorești conform propriilor paliere organizaționale.Art.6. Reforma Economiei naționale.

Moto: „Ierarhia socială n-ar trebui să fie decât o ierarhie a muncii”. Mihai Eminescu.

Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai, în mod sănătos, este, incontestabil, economia națională autohtonă. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât doar dacă va fi îndeplinită o condiție de esență:  munca să fie ridicată la rang de virtute și, în același timp, răsplătită așa după cum se cuvine. 

Susținem următoarele principii directoare:

(1) Asigurarea predictibilității si continuității legislative necesare unui mediu de afaceri performant.

(2) Încurajarea libertății economice prin înlocuirea reglementarilor abuzive cu unele utile, clare, cât mai aproape de necesitățile socio-economice ale țării și diminuarea birocrației excesive.

(3) Depolitizarea totală a funcțiilor în zona economică patronată de Stat și numirea directorilor / administratorilor companiilor cu capital majoritar de Stat și a șefilor direcțiilor deconcentrate pe bază de concurs, transparent, cu respectarea, fără excepții, a criteriilor de performanță.

(4) Diminuarea treptată a împrumuturilor externe și în final stoparea lor. Apoi, achitarea calculată, echilibrată, a datoriilor țării.

Considerăm următoarele domenii ca fiind prioritare pentru dezvoltarea puternică a Economiei naționale: agricultura, industria alimentară, industria extractivă, industria IT, industria energetică, transporturile și turismul.

Agricultura.

(1) Transformarea treptată a agriculturii românești într-o agricultură ecologică. 

(2) Limitarea dimensiunilor proprietății agricole, la maximum 200 de hectare de teren agricol.

(3) Refacerea infrastructurii: irigații, distribuția de combustibil, protecția culturilor.

(4) Susținerea gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii.

(5) Reducerea exportului de produse agricole neprelucrate.

(6) Sprijinirea înființării, exploatării și valorificării, a culturilor agricole energetice.

(7) Sprijinirea tuturor producătorilor de materii prime agricole în înființarea de companii sau asociații de mici producători, cooperative pe model american, pentru distribuirea produselor proprii.

Industria alimentară.

(1) Procesarea produselor agricole, dezvoltarea producției alimentare și sprijinirea companiilor care operează în domeniu.

(2) Sprijinirea companiilor care distribuie produse alimentare procesate pe teritoriul național.

(3) Sprijinirea producătorilor de alimente pentru distribuirea produselor proprii, intern și extern.

Industria extractivă.

(1) Analizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona resurselor naturale, renegocierea sau chiar anularea lor, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar, sau dacă se descoperă faptul că există clauze contractuale secrete, incompatibile cu legislația românească.

(2) Mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a resurselor naturale, la nivelul celor din țările Uniunii Europene.

(3) Interzicerea exportului de materii prime provenite din zona de exploatare a resurselor.

Industria IT.

(1) Dezvoltarea sistemului de pregătire al personalului din domeniul IT.

(2) Trecerea de la modelul IT actual bazat pe capacitate la unul bazat pe servicii / produse.

(3) Măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor IT.

(4) Stimularea cercetării în rândul companiilor IT prin oferirea unor stimulente consistente pentru companiile care angajează doctoranzi în parteneriat cu o Universitate pentru minimum trei ani, pe model francez. 

(5) Finanțarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri în IT. 

(6) Susținerea companiilor care inovează. Dacă de exemplu o companie depune un brevet, poate primi o reducere de impozit. Astfel, prin dezvoltarea de proiecte interne, se pot crește salariile în mod natural și sustenabil.

Industria energetică.

(1) Sprijinirea companiilor care investesc în dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile.

(2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.

(3) Recuperarea de către Stat a drepturilor de proprietate asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

(4) Administrarea, operarea, dezvoltarea, retehnologizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

Transporturile.

(1) Dezvoltarea unui program național pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene si a creditelor pe termen lung de la Banca Europeana de Investiții pentru dezvoltarea rapidă a transporturilor, în general, a rețelei de autostrăzi, precum și pentru reabilitarea infrastructurii de transport, rutiere, feroviare, aeriene și navale.

(2) Sprijinirea companiilor pentru diversificarea infrastructurii de distribuție a combustibililor alternativi.  

Turismul.

(1) Luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene.

Economia distributivă.

(1) La momentul în care România va avea excedent bugetar și se va putea constitui un Fond Național de Investiții, introducerea economiei distributive, pe model norvegian, ca măsură de eradicare a sărăciei extreme și de satisfacere a patru drepturi fundamentale ale omului, drepturi care nu trebuie să fie condiționate de nimic: dreptul de a bea apă, dreptul de a se încălzi, dreptul de a se spăla și dreptul de a se hrănii.

Art. 7. Reforma fiscală.

(1) Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Elaborarea unei noi legi în domeniu prin care, printre alele, să se stabilească:

a) procedurile necesare justificării tuturor averilor acumulate în România care depășesc un anumit plafon stabilit de legiuitor;

b) dacă s-a efectuat sau nu plata impozitului aferent datorat Statului pentru averea acumulată;

c) modalitățile de confiscare a averilor sau valorilor care nu pot fi justificate;

d) modalitățile de recuperare a impozitelor aferente averii acumulate, în condițiile în care se constată o eludare parțială sau totală a acestei plăți legale.

(2) Stabilirea unui „moment al adevărului” prin completarea de către fiecare cetățean român a unei declarații de avere, pe modelul declarațiilor solicitate funcționarilor publici cu funcții de conducere. Această declarație va permite confiscarea diferențelor de avere care nu pot fi justificate.

(3) Introducerea declarației anuale de venit.

(4) Introducerea deducerilor și a rambursărilor pentru cheltuielile familiale din domeniile educației, renovării și reabilitării clădirilor, precum și alte domenii considerate prioritare pentru societate.

(5) Mutarea centrului de greutate de pe impozitarea muncii pe impozitarea proprietății și în special a proprietății de lux și a celei generatoare de venituri.

(6) Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil și să prevadă taxe și impozite reduse ca număr. O taxă este justificată doar dacă produce venituri mai mari decât cheltuielile necesare pentru colectarea sa.

(7) Eliminarea birocrației din sistemul fiscal prin digitalizarea și automatizarea sistemelor din administrația publică și prin interconectarea bazelor de date.

(8) Stabilirea prin Lege a unor atribuții și responsabilități financiare clare pentru palierele organizaționale, local, județean/regional și național.

(9) Colectarea tuturor impozitelor și taxelor pentru proprietăți și venituri realizate pe raza unității administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii) de către primăria locală.

(10) Virarea către structurile județeană și națională a cotei stabilite prin Lege.

Art.8. Reforma Bancară.

(1) Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.

(2) Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu vor putea depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.

(3) Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor și garantarea acestora de către Stat.

Art.9. Reforma Educației. Elaborarea unui Proiect al Educației din care să nu lipsească următoarele:

(1) Depolitizare totală a sistemului de educație. 

(2) Pregătirea pentru calitatea de cetățean.

(3) Pregătirea profesională, care să ofere șansa unui trai decent.

(4) Stimularea libertății si competiției prin reducerea si simplificarea reglementarilor pentru acreditare atât la nivel preuniversitar cat si universitar.

(5) Clasificarea Universităților în funcție de performanța academică și concentrarea finanțării pentru cercetare și dezvoltare pe Universitățile performante.

(6) Reabilitarea infrastructurii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și aducerea acesteia la standardele Uniunii Europene.

(7) Alinierea programei educaționale la cel mai înalt standard din Europa.

(8) Reformarea învățământului primar în scopul eliminării învățării mecanice și al dezvoltării gândirii creative, gândirii critice și capacității de dezbatere prin învățare experimentală.

(9) În primi 5 ani de școală (clasele 0-4) să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe.

(10) Consultarea cu mediul privat și cu societatea civilă în vederea constituirii unui plan de susținere și dezvoltare a instituțiilor școlare din zonele defavorizate economic.

(11) Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii. Realizarea unui parteneriat între învățământul profesional și firmele beneficiare pentru pregătirea absolvenților în domeniile în care forța de muncă înalt sau mediu calificată este deficitară.

(12) Creșterea progresiva a alocării de fonduri către Departamentul de Educație, asigurând-se un echilibru între creșterea remunerării cadrelor didactice, ameliorarea infrastructurii și investiția în cercetare și dezvoltare.

(13) Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.

(14) Evaluarea permanentă a cadrelor didactice. Adoptarea sistemului de evaluare utilizat în țările europene cu un sistem de învățământ dezvoltat.

(15) Mărirea gradului de autonomie al Instituțiilor de învățământ.

(16) Acceptarea în învățământul gimnazial și liceal, în calitate de cadre didactice calificate, a absolvenților de studii superioare din specialități apropiate domeniului predat.

(17) Creșterea semnificativa a numărului de burse acordate de către Statul român tinerilor din Republica Moldova, pentru a putea studia în România.

Art.10. Reforma Cercetării științifice.

(1) Alocarea de către Stat a unui buget anual necesar și corespunzător pentru Cercetarea Științifică, acordarea de granturi și cofinanțări pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării infrastructurii Cercetării Științifice cu tot ceea ce cuprinde aceasta.

(2) Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea, competența și profesionalismul.

(3) Stimularea cercetătorilor prin acordarea de premii pentru rezultatele activității de cercetare, materializată în produse dezvoltate pe teritoriul național.

(4) Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică.

(5) Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare și să realizeze parteneriate, în domeniul Cercetării, cu Universități și Institute de Cercetare din țară și din străinătate.

Art.11. Reforma Sănătății naționale.

(1) Depolitizarea sistemului de sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență și experiență profesională.

(2) Desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic și revigorarea imediată a acestuia.

(3) Revitalizarea Institutului Cantacuzino și punerea lui in funcțiune în maximum doi ani, a filialelor aparținătoare precum și a celorlalte Institute de cercetare din domeniu. Susținerea Cercetării autohtone în domeniu.

(4) Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. (Adică, un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională).

(5) Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).

(6) Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.

(7) Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin demolarea efectivă, rând pe rând a spitalelor, policlinicilor vechi și construirea în locul acestora, a unor spitale de stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare, după cele mai înalte standarde mondiale.

(8) Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de Sănătate.

(9) Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.

(10) Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.

(11) Transparență maximă în managementul spitalelor.

(12) Punerea la punct, dotarea și încurajarea asistenței ambulatorii.

(13) Interzicerea, prin Lege, a comercializării pe piața românească a produselor farmaceutice sau a medicamentelor, fără studii clasice, aprofundate, realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora.

Art.12. Reforma Sportului românesc.

(1) Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România.

(2) Refacerea/construirea infrastructurii sportive necesare, atât la nivel național cât și local, după un proiect bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar.

(3) Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.

(4) Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor.

(5) Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de stat.

Art.13. Reforma Muncii și a Protecției Sociale.

Susținem:

(1) Reorganizarea Sistemului de Asistență Socială în conformitate cu practicile existente în statele dezvoltate ale UE.

(2) Reglementarea pensiilor, după modelul olandez.

Partidul Adevăr și Dreptate va elabora, cu ajutorul profesioniștilor din domeniu, o nouă lege a pensiilor și va solicita abrogarea actualei legi pe care o consideră a fi una profund comunistă, extrem de greu de pus în aplicare, o lege depășită din toate punctele de vedere și va elabora o nouă lege a pensiilor după modelul olandez, astfel:

Pilonul I de pensii. 

Furnizează o pensie publică de bază, universală, o pensie socială, de care beneficiază toți cetățenii cu rezidența în țară de minimum 50 de ani. Această pensie este stabilită la nivelul de 70% din salariul minim brut pe economie. 
Astfel, toate persoanele, începând cu vârsta de 65 de ani, vor avea acces la această pensie publică de bază, iar criteriul de  bază va fi cel al rezidenței.

În situația în care au locuit mai puțin, deci au avut rezidență legală în țară mai scurtă, această pensie publică se reduce cu până la 2% pentru fiecare an lipsă din cei 50.

Acest pilon este finanțat din contribuțiile populației active în câmpul muncii, iar participarea la el este obligatorie. Contribuția în acest caz, este stabilită de profesioniștii din domeniu. Dacă sumele acumulate din aceste contribuții nu sunt suficiente pentru plata beneficiarilor, deficitul este acoperit din transferuri de la bugetul de stat. Această pensie nu este acordă prin testarea mijloacelor de trai. Așadar, indiferent de situația financiară, de activele pe care le deține o persoană, ea primește această pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Pilonul II de pensii.  

Acesta servește pentru suplimentarea pensiei din pilonul I. Astfel, dacă pensia din pilonul I are un rol de eradicare a sărăciei extreme și de combatere a sărăciei, în general, pilonii II are rolul de conservare a nivelului de trai avut în perioada activă. Pensia din pilonul II este o pensie ocupațională. Pensiile din Pilonul II, sunt administrate de fonduri de pensii private și de o companie de asigurări. Legea prevede faptul că, compania şi fondurile de pensii private sunt strict separate. Aceste fonduri de pensii sunt independente, din punct de vedere legal și financiar, de companie. Astfel, dacă compania intră în dificultate financiară, fondurile de pensii private nu sunt afectate.

Pilonul II de pensii este finanțat prin capitalizare. Există trei tipuri diferite de astfel de fonduri de pensii private:

a) o pensie privată care funcționează la nivel de industrie (pentru un întreg sector, de ex. pentru industria construcțiilor, pentru industria HORECA, pentru funcționarii publici etc.);

b) o pensie privată care funcționează la nivel de corporație sau de companie;

c) o pensie privată care funcționează la nivelul profesiilor independente, precum sunt medicii, jurnaliștii, notarii, avocații etc.
Participarea la Pilonul II este obligatorie. Contribuția în acest caz, este stabilită de profesioniștii din domeniu.

Pilonul III de pensii.

Este un pilon rezervat profesiilor independente. Participarea la acest pilon este una facultativă și are ca scop creșterea veniturilor pensionarilor. Aceasta este tendința și în multe țări europene.

Tot în acest proiect al Legii pensiilor din România P.A.D. propune:

a) reglementarea nivelului și destinației pensiilor speciale care este bine să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene;

b) desființarea, prin lege, a tuturor pensiilor speciale, care nu se regăsesc în practica statelor UE și recalcularea acestora pe baza contributivității;

c) stabilirea clară a categoriile care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, după modelul european. Modificarea acestor legi speciale pe modelul celor existente în statele UE și NATO.

(3) Reglementarea salariilor în zona bugetară.

Susținem o nouă lege unitară a salarizării bugetarilor. O lege inspirată din primele trei legi existente în Europa (cele mai bune ), care să stabilească un raport echitabil între cel mai mic și cel mai mare venit net existent în România, în zona de activitate a statului, adică în zona bugetară. Acest raport nu trebuie să fie mai mare de 1/7. Este raportul cel mai des întâlnit în statele membre ale UE.

Noua lege a salarizării unitare va trebui să țină cont, de asemenea și de următoarele aspecte: 

(1) Stabilirea unei grile de salarizare pentru toată zona bugetară, decentă, rațională și dreaptă, în concordanță cu standardele statelor dezvoltate ale UE și eliminarea criteriilor bazate pe sporuri.

(2) Stabilirea bazei de calcul pentru salariul minim național, care ar trebui să se facă, așa după cum se face în statele membre ale UE, în funcție de un indicator economic general acceptat (procentul din PIB încasat la bugetul de Stat).

(3) Sprijinirea sistemului privat, prin măsuri economice complexe, în vederea ridicării treptate a salariului minim net pe Economie.

(4) Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.

Art. 14. Reforma Protecția Mediului și a animalelor.

(1) Trecerea la o Economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al consumului de resurse.

(2) Protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural autohton.

(3) Asigurarea sănătății și a calității vieții pentru cetățeni.

(4) Introducerea în codul penal a unui articol special privitor la protecției mediului, astfel încât următoarele fapte să fi tratate ca infracțiuni: deversarea de substanțe toxice în râuri sau alte surse de apă ori pe terenuri agricole, transportul in condiții improprii al unor materiale inflamabile sau toxice or emisia unor gaze care poluează atmosfera sau uciderea ilegală or traficarea animalelor sălbatice.

(5) Interzicerea exploatării miniere cu cianuri.

(6) Interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

(7) Stoparea practicării agriculturii intensive și înlocuirea ei, treptată, cu agricultura organică, logică.

(8) Reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei.

(9) Lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării.

(10) Luarea unor măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene.

(11) Informarea cetățenilor în privința efectelor crizei climatice si încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie. Protejarea bogățiilor naturale ale tarii si sprijinirea luptei împotriva fraudei de mediu.

(12) Gradul de civilizație al unei societăți umane este dat de modul în care acea societate protejează, îngrijește, animalele de toate categoriile, de modul în care acea societate se raportează la nevoile stringente ale acestora.

(13) Partidul Adevăr și Dreptate, militează pentru elaborarea unei noi legi de protecție a animalelor bazată, în principal, pe politici europene bine fundamentate și consolidate în acest domeniu.

Art. 15. Reforma Apărării Naționale.

(1) Armată română trebuie să fie o armată de profesioniști, puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.

(2) Mărirea contingentului de profesioniști de la circa 70 000 de oameni cât sunt în acest moment la 90 000 în prima 4 ani, urmând ca până în anul 2030 contingentul de profesioniști să ajungă la 120 000 de oameni.

(3) Pregătirea pentru luptă a tinerilor țării, prin stagii voluntare, facultative, de pregătire și instruire militară a acestora.

(4) Dezvoltarea industriei naționale de apărare și asimilarea în producție a muniției standard NATO, precum și a principalelor categorii și modele de armament care vor face parte din dotarea de bază a armatei. Dezvoltarea de parteneriate în acest domeniu.

(5) Dezvoltarea unui sistem de baze militare care să asigure toate facilitățile militarilor profesioniști și familiilor acestora.

(6) Restructurarea sistemului de educație militară și comasarea acestuia în câteva Instituții de mari dimensiuni.

(7) Adoptarea unor noi legi în domeniul salarizării și pensiilor militare în acord cu standardele practicate în Statele NATO.

Art. 16. Reforma Afacerilor Interne.

(1) Depolitizarea totală a Poliției române.

(2) Șeful de departament și ceilalți membri din conducere trebuie să fie aleși din rândul lucrătorilor din domeniu, exclusiv pe bază de competență, experiență, rezultate, moralitate. Vrem miniștri tehnocrați în acest domeniu.

(3) Regândirea structurii organizatorice a Poliției române după standardele europene.

(4) Ridicarea gradului de pregătire tehnică, profesională, a tuturor polițiștilor români.

(5) Ridicarea gradului de pregătire fizică a polițiștilor.

(6) Dotarea polițiștilor să fie la cele mai înalte standarde europene.

(7) Trecerea Jandarmeriei în subordinea M.Ap.N. Transformarea ei în trupe de intervenție, de elită, folosite doar în situații speciale, reglementate prin Lege.

(8) Reglementarea salariilor din domeniu în concordanță cu normele existente în celelalte state europene, în raport cu realitățile din România.

Art.18. Reforma Afacerilor Externe.

Diplomația românească trebuie reformată din temelii, după cele mai înalte standarde europene. Ea ar trebui să acționeze în principal pentru:

(1) Îmbunătățirea substanțială a asistenței dată românilor din afara granițelor țării.

(2) Susținerea unei politici comune la nivelul Uniunii Europene in materie de relații externe, fiscalitate, imigrație si securizare a frontierelor externe.

(3) Susținerea necondiționată a consolidării relațiilor politice dintre SUA si Uniunea Europeana. Susținerea respectării tuturor angajamentelor asumate față de țările membre NATO si UE.

(4) Acordarea sprijinului politic si tehnic pentru implementarea obligațiilor ce decurg din Acordul de Asociere la UE pentru Republica Moldova; interconectarea infrastructurii rutiere si feroviare, dar si a rețelelor de energie.

(5) Îmbunătățirea relațiilor sociale, economice, culturale, cu vecinii României dar și cu marile Puteri ale lumii.

Acest Program de Țară se adresează în primul rând cetățenilor țării care sunt singurii în măsură să-l aprobe sau să-l respingă.

Avem deplină încredere în înțelepciunea poporului tăcut al României, în special, și îl chemăm să-și exprime voința.

Noi, considerăm că România poate fi salvată, națiunea noastră poate renaște, doar dacă se declanșează acum o schimbare totală a modului în care este condusă țara, a modului în care funcționează structurile sale.

Acest Program de Țară se adresează, în plan secundar, conducerii actuale a țării, Instituției Președintelui, Parlamentului, Guvernului și o face transmițându-le cât se poate de ferm: PÂNĂ AICI!

În maximum 10 ani, țara poate să se ridice și români pot duce o viață mult mai bună decât cea de acum. Datoria noastră este să asigurăm un viitor fericit generațiilor care vin, amanetarea destinului lor fiind o crimă care trebuie oprită deîndată prin toate mijloacele legale, constituționale.

Pentru aceasta chemăm alături de noi pe toți cei care vor și pot să fie lideri într-o organizație politică liberă și curată, pe toți cei care vor și pot fi adevărații lideri de care România are nevoie și pe care îi așteaptă de zeci de ani, pe toți cei care vor să trăiască liberi și demni într-o țară liberă, demnă și suverană în granițele ei.

Vino cu noi!

Accesând acest link: https://mpdd.ro/adeziune-m-p-d-d/ vei găsi  formularul necesar căruia, pentru a fi valid, trebuie să-i completezi toate rubricile, să bifezi căsuța de la sfârșit și să răspunzi la întrebarea finală.

PENTRU FAMILIE, ȚARĂ și NAȚIUNE!

Dumnezeu să binecuvânteze România și poporul său!